Familia Bibescu–Basarab Brâncoveanu: reşedinţe bucureştene şi proprietăţi din împrejurimi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vila Elchingen de la Mogoşoaia (Fr. Dame, Bucarest en 1906)
Vila Elchingen de la Mogoşoaia (Fr. Dame, Bucarest en 1906)

Moştenirea arhitecturală lăsată Bucureştiului şi împrejurimilor de către familia Bibescu--Basarab Brâncoveanu poate fi urmărită din prima jumătate a secolului al XIX-lea până în preajma celui de-al doilea război mondial.

Noi cercetări în arhivele de familie Bibescu-Basarab Brâncoveanu regăsite în Biblioteca Academiei Române, Secţia Manuscrise, precum şi în fondul Saint Georges de la Biblioteca Naţională a României, Colecţii Speciale vin să completeze informaţiile culese la Arhivele Naţionale ale României şi Primăria Municipiului Bucureşti. Ele ne permit astăzi reconstituirea unor etape importante din arhitectura şi decoraţia interioară a proprietăţilor ce au aparţinut mai multor generaţii de proprietari din familiile analizate.

Dacă în luna martie am început ciclul prezentărilor de la Palatul Mogoşoaia cu cele mai vechi reşedinţe brâncoveneşti, palatul de la poalele Dealului Mitropoliei şi cel de pe Cheiul Dâmboviţei, ambele demolate şi astăzi uitate, Bucureştiul şi împrejurimile păstrează încă mărturia trecerii şi a locuirii familiei Bibescu-Basarab Brâncoveanu.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, vechile case Golescu, ce intră în posesia statului, servind ca reşedinţa oficială „de ţeremonie” a domnitorilor munteni, suferă modificări şi redecorări ca urmare a intervenţiei ing. Vladimir Blaremberg, arh. Xavier Villacrose şi a tapiţerului vienez Franz Haferl. Proiectele au ca surse de inspiraţie atât curtea vieneză, cât şi cea pariziană, fiind atestate şi comenzi de obiecte.

baneasa

Palatul Bibescu de la Băneasa (B.C.M.I., 1914, f. 178)

Domnitorul Gheorghe Bibescu comandă arhitectului elveţian Johann Schlatter Palatul de vară de la Băneasa (1847 – 1848), pe moşia soţiei Văcărescu, construcţie rămasă neterminată din cauza revoluţiei şi a plecării din ţară a familiei. În aceeaşi perioadă, meşteri saşi sunt implicaţi şi în restaurarea vechii reşedinţe brâncoveneşti de la Mogoşoaia, care va ajunge ulterior în posesia fiului domnitorului, Nicolae Bibescu şi a fiicei lui, Marie Nicole Darvari, de la care va fi cumpărată în 1911 de George Valentin Bibescu. Moşia Băneasa va fi transmisă fiicelor din a doua căsătorie a domnitorului, fiind parcelată şi expropiată în perioada interbelică.

mogo1

Palatul de la Mogoşoaia înainte de restaurarea Rupolo şi G.M. Cantacuzino (carte poştală din fototeca Arhivelor Naţionale ale României)

Fratele mai mic al domnitorului, Iancu Bibescu, apelează tot la serviciile arh. Johann Schlatter pentru proprietatea sa din apropierea Grădinii Cişmigiului.

Amprenta lui Nicolae D. Bibescu asupra Mogoşoaiei este cel mai puţin documentată în istoria proprietăţii. Noi informaţii au apărut referitoare la lucrările din 1873-1874 (antreprenor Stefan Schwab) şi la construirea mausoleului în perioada 1899, la comanda ginerelui prinţului Bibescu. Vila Elchingen rămâne învăluită în mister, bibliografia recentă atribuindu-i arh. Lecomte de Nouy aceasta constructie vremelnică.

Odată stabilită în ţară, familia extinsă a prinţului George G. Bibescu, închiriază între 1879-1892 casa Bărcănescu aflată pe str. Mercur nr. 11 (parcela de lângă casa Mincu de astăzi), timp de 12 ani şi apelează pentru lucrările de refacere la arh. P. Gottereau şi G.A. Burelly.

În Mahalaua Manea Brutaru, astăzi pe strada gen. Constantin Budişteanu, se afla fosta proprietatea Niculescu, cumpărată în 1890 de Epitropia Averii Doamnei Zoe Brâncoveanu pentru a o găzdui pe fosta doamnă a Ţării Româneşti, care îşi sfârşeşte aici zilele, doi ani mai târziu. Vila trece în posesia nepoatei Marie Nicole Darvari, care apelează între 1896 - 1897 la Societatea Română de Construcţiuni şi Lucrări Publice, prin intermediul arh. Fr.Hartmann (cel care extinsese şi Palatul Ştirbey din vecinătate).

Prin 1890 o regăsim pe văduva Louise Ney Bibescu locuind în Str. Diaconeselor nr. 4, unde se afla şi Epitropia Averii Doamnei Zoe Brâncoveanu.

Casa Elizei Bibescu Filipescu de pe podul Mogoşoaiei colţ cu strada Verde şi istoricul ei arhitectural (1884, colaborarea arh. A. şi P. Gottereau cu A. Galeron) şi al amenajărilor interioarelor poate fi acum refăcut în întregime datorită unor inventare inedite. Noi intervenţii au loc în 1927 (arh. I. Schulz) şi în 1928 ca urmare a proiectului arh. Davidescu, la comanda vărului Filipescu, prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu.

Vechea moşie din afara Barierei Mogoşoaiei a banului Alecu Filipescu cunoaşte construiri şi reînnoiri odată cu fiecare generaţie: în 1853 Ioan A. Filipescu reface casa părintească, în 1912 începe amplul proiect de parcelare (Parcul Filipescu, arh. belgian Octave van Rysselberghe), iar între 1913 - 1916 Alexandru I. Filipescu apelează la arhitectul de origine elveţiană Roger Bollomey pentru a ridica vila actuală. Reşedinţa Matei Grigore Ioan Brâncoveanu, primită ca zestre de la Sofia Elena Arion, se află şi astăzi pe fosta Alee Modrogan/actuala str. Rabat nr. 19-21, fiind realizată la comanda Sofiei Candiano-Popescu, după planurile arh. Cristofi Cerchez în 1912-1913; vila a suferit intervenţii majore de pe urma bombardamentelor din al doilea război mondial şi a refacerii iniţiate de proprietarul actual (2010-2011).

matei

Vila Candiano-Popescu, apoi Arion-Brâncoveanu, str. Rabat nr. 19-21 (arh. Simona Condurăţeanu, nepoata arh. Cristofi P. Cerchez)

Prinţul George Valentin Bibescu cumpără proprietatea Yarka în 1911, refăcută anterior de arh. Grigore P. Cerkez şi locuieşte în Şoseaua Kiseleff nr. 13 până în 1918. Între 1922-1923 arh. I. Ernest realizează un proiect de prefacere a trei proprietăţi vecine, înglobânda vechea casă Yarka-Bibescu în reşedinţa pentru familia princiară Elena şi Carol de România.

De aici, prinţul pasionat de automobile şi avioane va locui în str. Surorilor/Robert de Flers nr. 6, unde va comanda în 1920 arh. C. Cicu un proiect de garaj. În perioada interbelică (1930-1936), în calitate de preşedinte al Aeroclubului Român, prinţul Bibescu va locui şi pe Blvd. Colţei/actual Lascăr Catargiu nr. 54, în vechea proprietate a ing. C-tin Vasilescu, realizată de arh. Duiliu Marcu (1913-1916).

Arhitectul elveţian Louis Pierre Blanc construieşte şi locuieşte în str.Scaune nr.22/42 bis (colţ cu strada Batiştei), pentru ca ulterior să vândă proprietatea prinţului Constantin Basarab Brâncoveanu, care va achiziţiona şi terenuri vecine, extinzând proprietatea.

Prinţesa Genevieva Bibescu, căsătorită Starjenski şi fiica ei, Elena, au locuit pe Calea Victoriei la nr. 165.

Bibliografia consemnează şi locuinţă Marina Ştirbey şi Constantin Basarab Brâncoveanu în str. Al. Popov nr. 55 (azi Gen.Berthelot); aceştia au locuit o vreme şi la Mogoşoaia, iar prinţesa aviatoare a cumpărat şi restaurat conacul Drugănescu din jud. Giurgiu (1939, arh. G. M. Cantacuzino).

În împrejurimile Bucureştiului s-au mai aflat în posesia familiilor şi vaste domenii la: Obileşti-Ştefăneşti-Lipovăţ, Săruleşti, fabrica de zahăr de la Chitila, Baloteşti (din zestrea Marthei Lahovary Bibescu).

Informaţii succinte au fost publicate în 2013 în broşura „Patrimoniul arhitectural ctitorit de fam. Bibescu-Ştirbey-Basarab Brâncoveanu în Bucureşti şi jud.Ilfov”, Editura Istoria Artei, cu sprijinul unei co-finantări din taxa timbrului de arhitectură a Ordinului Arhitectilor din Romania; o primă valorificare a cercetărilor de arhivă pentru lucrarea de doctorat

O prezentare detaliată va avea loc în data de 24 mai 2014, în Sala Scoarţelor de la Centrul cultural Mogoşoaia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite