ELCEN + RADET = LOVE. În următorii ani vom avea parte de căldură … sufletească.

Cu RADET ne încălzim/Şi ce scump îl mai plătim/Gigacaloria o simţim/Şi la iarnă sărăcim. Pe toţi cei care locuiesc la bloc îi interesează puţin spre deloc dacă RADET rămâne regie sau se transformă în societate pe acţiuni printr-o fuziune cu ELCEN, în condiţiile în care din ’89 încoace ştim că s-a ales praful de orice fel de încercare de „transformare“.

Managementul independent, lipsit de influenţa politică, nu există, astfel încât şi această nouă entinate va fi un eşec, care din păcate va afecta fiecare asociaţie de proprietari şi implicit pe fiecare proprietar de apartament. În fapt ne interesează: dacă preţul la gigacalorie va creşte şi cu cât şi dacă subvenţia se păstrează şi pentru cât timp.

Exact aceste „combinaţii” şi incertitudini privind preţul pentru căldura livrată au fost eliminate de oraşe întregi, mai ales în Ardeal, acolo unde nu mai există sistem centralizat, acesta fiind înlocuit cu centrala de apartament. Şi aici apare o inechitate, în opinia mea, atâta timp cât în unele oraşe în care funcţionează „regii”, populaţia beneficiază de subvenţii (ceea ce este un lucru bun) pentru gigacaloriile consumate pentru caldură, iar cei cu centrale nu au parte de subvenţii pentru gazele consumate pentru încălzire (decât o mica parte raportat la venitul obţinut). Astfel, într-un oraş cu regie unde preţul final este subvenţionat, întreaga populaţie beneficiază de acest ajutor indiferent dacă este sărac sau bogat.     

Ce putem spune despre RADET Bucureşti:  

•  a fost înfiinţată în baza Deciziei nr. 1200 din 10.12.1990 a Primăriei Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea Grupului Întreprinderilor de Gospodărire Comunală în conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăţi comerciale;

•  este regie autonomă de interes local, cu personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

•    începând din 2003, este supusă reglementărilor Agentiei Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.);

•   numărul personalului existent în cadrul RADET la data de 31.12.2014 era de 3632 salariaţi;

•   datorii de circa 3,5 miliarde de lei (circa 3 miliarde lei catre ELCEN);
•   circa 85% din reţeaua de distribuţie şi transport nu este modernizată;

•   in anul 2014 s-au produs peste 4.000 de avarii;

•   anual, primeşte de la Primăria Capitalei circa 600 milioane lei pentru subvenţionarea diferenţei de tarif între preţul real al gigacaloriei şi preţul plătit de populaţie;

•  din vânzarea energiei termice, a încasat anul trecut 852 milioane lei;

• are 46 de centrale termice de cvartal care folosesc gazul natural pe post de combustibil;

•  cele 46 de centrale de cvartal au fost puse în funcţiune intre 1955-1982;

•  lungimea totală a reţelei de distribuţie aferentă centralelor de cvartal este de 193 km, din care 50 km depăşesc 25 ani, 45 km au vârsta între 10 si 20 ani, iar restul au fost puşi în funcţiune în ultimii 10 ani;

•  reţeaua de transport a fost realizată între 1960 şi 1985 având o lungime de 935 km (aproximativ 16 % din această reţea a fost reabilitată);

•   reţeaua de distribuţie este de 2972 km (376 km au fost reabilitaţi);

•  în 2013 a furnizat căldură şi apă caldă pentru 72% din cererea din Bucureşti (88% din energie este destinată consumatorilor casnici);

• în sistemul de transport şi distribuţie pierderile se situează între 22-23%.

Un aspect este clar din datele de mai sus şi anume că este nevoie de investiţii masive în modernizarea CET-urilor şi în modernizarea reţelei de transport, investiţii care trebuie să fie făcute cu cap, astfel încât preţul plătit de populaţie să rămână la acelaşi nivel. În situaţia în care fuziunea are loc şi doar mutăm gaura neagră dintr-o parte în alta prin schimbarea formei de organizare (vezi Complexul Energetic Hunedoara via Complexul Energetic Oltenia via Compania Naţională a Huilei), nu ne putem aştepta decât la o creştere a preţului la gigacalorie în următorii ani şi la o posibilă diminuare (semnificativă) a subvenţiei, în condiţiile în care la nivelul anului 2012 circa 25% din bugetul Primăriei Capitalei a fost alocat pentru subvenţiile de la RADET şi RATB.

Rămâne o singură întrebare: în următorii 3 ani la cât ajunge preţul pentru fiecare gigacalorie consumată?  

PS. Care va fi soluţia în condiţiile arestării d-nui Oprescu şi care va fi mutarea politică în condiţiile în care în următorii 2 ani sunt alegeri?