Cycling Romania face ce n-au făcut autorităţile române

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
traseul dunarii

Opt echipe a câte 4 biciclişti, formate din români şi bulgari, au plecat pe 24 iunie din Călăraşi şi Oraviţa şi au parcurs trasee de 80-140 km / zi, ajungând în locuri pitoreşti, cu obiective atractive şi oameni cu poveşti interesante. Ei au parcurs timp de două săptămâni peste 5.000 km pe bicicletă pentru a investiga trasee de cicloturism pe malul Dunării.

Sâmbătă, 6 iulie, în cadrul conferinţei „Turul Dunării 2013”, echipele au prezentat rezultatele investigărilor, de la numărul de km parcurşi, la provocările întâlnite pe traseu şi cea mai frumoasă rută. Toate infomaţiile colectate vor fi prezentate pe un portal naţional de cicloturism (Cycling Romania), care va fi disponibil din luna septembrie, atât în română, cât şi în engleză.

 „Am reuşit să identificăm un număr mare de trasee care pot fi parcurse cu bicicleta pe care le vom prezenta pe portal, în luna septembrie. Urmează ediţia 2014, prin care vom investiga şi mai multe zone. Cicloturismul generează venituri anuale de 44 miliarde de euro la nivel european, iar noi suntem convinşi că şi România poate deveni o destinaţie atractivă, atât pentru cicloturiştii străini, cât şi pentru cei români”, a declarat Mircea Crisbăşanu, coordonatorul proiectului Cycling Romania.

El a explicat că Dunărea atrage peste 1,5 milioane de turişti anual în sectorul Passat-Viena, în timp ce malul românesc, care reprezintă o treime din suprafaţa fluviului, atrage doar câteva sute de turişti străini anual. Furnizarea de informaţii credibilie despre sectorul românesc pe un portal on-line, iniţiativa Cycling Romania, este una dintre condiţiile de bază pentru a atrage mai mulţi turişti. 

La conferinţa „Turul Dunării 2013” au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, Ministerului Tineretului şi Sportului, direcţiilor judeţene pentru tineret şi sport, consiliilor judeţene şi grupurilor de acţiune locală. Au fost prezentate punctele tari şi punctele slabe identificate pe traseu şi au fost identificate o serie de soluţii care ar putea atrage un număr mai mare de cicloturişti pe malul românesc al Dunării.

Drumurile, o mare problemă şi pentru biciclişti

Drumuri asfaltate cu bandă de urgenţă foarte îngustă pe care nu se pot deplasa bicicliştii, sectoare de drum de calitate nepotrivită (asfalt peticit) şi lipsa locurilor de campare sigure sunt câteva dintre probleme întâlnite de voluntari pe traseu.

În plus, o altă problemă cu care s-au confruntat toate echipele de voluntari a fost transportul bicicletelor cu trenul. Deşi există un regulament care permite transportul bicicletelor în trenuri în anumite condiţii, controlorii nu cunosc aceste reguli şi, astfel, bicicliştii au fost nevoiţi să plătească în plus pentru transportul bicicletelor.

Nevoile bicicliştilor, uşor de îndeplinit

Echipa 4 Est, din care au făcut parte Iulian Bărbuceanu, Gabriel Panţîru şi Pavel Petrov, a parcurs cea mai lungă distanţă: 649 km, timp de o săptămână. „A fost greu, dar am reuşit să ne încărcăm bateriile zilnic, cu ajutorul oamenilor întâlniţi pe traseu, cum ar fi proprietarul unei ferme de capre din satul Dăiţa sau juniorii echipei de fotbal din satul Mănăstirea”, a declarat Iulian Bărbuceanu, care a dormit în cort trei nopţi.

Diana Culescu, membra singurei echipe formată numai din fete, a punctat faptul că biciliştii au nevoie de puncte de cazare simple şi funcţionale, în zone pitoreşti din natură, şi nu de hotelurile şi pensiunile comerciale, cu termopane şi plasme TV. “Cei mai multi turişti pe bicicletă preferă zonele de camping. O soluţie cu costuri minime este amenajarea unui spaţiu sigur de campat, care să aibă o priză (pentru GPS, telefon, cameră foto) şi duşuri. Astfel de puncte pot fi amenajate uşor, poate cu ajutorul direcţiilor silvice, la o distanţă de circa 50 km unele de celelalte, astfel încât să ştim că avem o variantă sigură de campat”, a spus Diana  Culescu, care este şi membru al Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Participanţii la dezbatere au mai subliniat faptul că cicloturiştii au nevoie de informaţii on-line. “Ce m-ar face să ies mai mult cu bicicleta? Pentru mine e important să am un traseu pe care să mi-l pot descărca pe telefon, fără să fiu nevoit să mă uit după marcaje, dat fiind că marcajele dispar. Ar trebui să am atât o variantă off-road, dar şi o variantă cu asfalt, să ştiu care sunt sectoarele cu probleme şi să ştiu ce pot vedea în zonă, ce oameni pot întâlni şi unde pot dormi”, a declarat Ioan Dumitraşcu, pasionat de ciclism, cu experienţă dobândită din parcurgerea unor rute internaţionale pe bicicletă, şi unul dintre susţinătorii proiectului Cycling Romania.

Cicloturismul, dezvoltarea durabilă a comunităţilor

În cadrul conferinţei, reprezentanţii administraţiei locale şi ai grupurilor de acţiunie locală au discutat despre importanţa cicloturismului pentru dezvoltarea comunităţilor locale, un proces pe termen lung, care poate să atragă un număr mare de turişti pe malul românesc al Dunării.

Un prim pas pentru atragerea de turişti a fost făcut de Consiliul Judeţean Călăraşi. „Am schiţat deja opt trasee care să lege Bucureştiul de Călăraşi, cu ieşiri spre Giurgiu şi Constanţa. Zona are multe de oferit cicloturiştilor şi există trasee cu grade de dificultate diferite. La confluenţa Argeş - Dunăre se află o zonă deltaică. În plus, mergând pe dig se poate zări o varietate de specii de păsări şi se pot face popasuri pentru pescuit”, a declarat Bogdan Georgescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi.

Pentru anul viitor, voluntarii îşi propun să aprofundeze cercetarea judeţelor, prin parcurgerea unui număr mai mic de km/zi. În plus, vor lucra împreună cu oameni din comunităţile locale pentru a identifica trasee şi puncte de cazare, care pot fi chiar gospodăriile oamenilor

Despre Turul Dunării

Turul Dunării este organizat de către Asociaţia ROI (www.aroi.ro ) şi Cycling Romania, fiind  susţinut de: Programul Uniunii Europene „Tineret în acţiune”, Ministerul Tineretului şi Sportului, Consiliul Judeţean Călăraşi, Fundaţia pentru Poezie Mircea Dinescu, WWF, Salvaţi Dunărea şi Delta, Aqua Carpatica, Nokia, F64, Evo GPS, Iiana, Hotel Călăraşi, Domeniul Greaca, Casa Comana, Parcul Naţional Porţile de Fier, Direcţia Silvică Caraş Severin, Hotel Tata şi fii şi Hotel Panoramic.

Despre Cycling Romania

Cycling Romania (www.cyclingromania.ro) este un proiect de antreprenoriat social, susţinut de către  Asociaţia ROI, care promovează cicloturismul şi dezvoltarea comunităţilor locale. În doi ani, peste 150 de turişti, majoritatea străini, au participat la tururi pe bicicletă în Prahova, Buzău, Transilvania, Dobrogea. Numeroase articole despre Cycling Romania au apărut în presa românească, precum şi în cea internaţională. În plus, cu ajutorul Cycling Romania se marchează trasee pentru bicicletă, în diferite regiuni ale ţării. Un exemplu este Centura Cicloturistică Bucureşti, unde s-au marcat trasee în comunele din jurul Bucureştiului (www.centuracicloturisticabucuresti.ro  ).

Marian Ivan - membru fondator al OPTAR

——————————–

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.
Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.
Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !
Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR.

————————————–

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite