Sărăcia ucide viitorul copiilor din Republica Moldova

Copiilor din RM le sunt încălcate drepturile şi sunt cei mai expuşi la sărăcie

Copiii şi tinerii din Republica Moldova fac parte din grupurile cele mai vulnerabile la sărăcie. Pentru aceste grupuri sociale sunt necesare iniţiative specifice pentru a depăşi impactul privării economice şi excluziunii sociale, se atestă într-un raport special al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru sărăcia extremă şi drepturile omului.

Studiul a fost efectuat de Magdalena Sepúlveda Carmona şi a fost publicat pe 13 februarie anul curent. Astfel, datele prezentate în raport sunt dintre cele mai îngrijorătoare, cum ar fi: aproximativ 28,2% din copiii moldoveni trăiesc sub nivelul sărăciei; sărăcia copiilor în regiunea rurală, unde locuiesc două treimi de copii, este de trei ori mai mare decât în regiunea urbană; migraţia economică a lăsat aproximativ 100.000 de copii din Moldova fără părinţi; educaţia şi dezvoltarea lor este deseori pusă în seama buneilor sau altor rude, iar în unele cazuri ei sunt nevoiţi să se hrănească de sine stătător şi să ducă grija gospodăriei.

Sărăcia favorizează abandonul şcolar

Potrivit raportului, aceste circumstanţe i-au făcut pe copii foarte vulnerabili la sărăcie. Suplimentar, copiii ce trăiesc în sărăcie, mai mult ca probabil, chiulesc de la şcoală sau abandonează şcoala complet, au dificultăţi la accesarea sistemului de ocrotire a sănătăţii şi la mâncare nutritivă, unei îngrijiri adecvate şi efective.

Totuşi, în raport este menţionat că încet-încet s-a îmbunătăţit exercitarea drepturilor copiilor la sănătate. De exemplu, rata mortalităţii copiilor mai mici de 5 ani a scăzut cu aproximativ 8,1% în 2000 şi 2009. Cu toate acestea, rata nou născuţilor cu greutate scăzută a crescut de la 4,3% în 2000 până la 5,3% în 2008.

„Exercitarea dreptului copilului la sănătate este, de asemenea, compromisă. Deşi toţi copiii sunt asiguraţi cu asistenţă medicală obligatorie, o pătrime din familiile cu copii încă mai erau în afara sistemului de asigurări medicale în 2009, iar unii copii excluşi social nu primesc îngrijire medicală. Acei ce necesită o atenţie medicală specială şi regulată, inclusiv copii cu fibroză cistică, spina bifidă sau alte boli curabile sau gestionabile, duc lipsa accesului efectiv la servicii sau la medicina adecvată, iar părinţii lor sunt nevoiţi să facă plăţi informale (deseori mari) pentru a satisface necesităţile copiilor pentru îngrijire medicală. Într-adevăr, plăţile informale în domeniile educaţiei şi sănătăţii copiilor reprezintă o îngrijorare majoră pentru mulţi părinţi”, scrie Sepulveda în studiu.

Internatul distruge

În raport mai este specificat că copiii cu dizabilităţi mintale şi fizice sunt deseori instituţionalizaţi fără nici un rost, ceea ce aduce prejudicii sănătăţii lor şi împiedică exercitarea efectivă a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Aproximativ 7.000 de copii locuiesc în instituţii rezidenţiale. Studiile demonstrează în mod consistent că tinerii crescuţi în instituţiile rezidenţiale sunt expuşi unui risc mai mare de şomaj şi lipsei adăpostului sau instituţionalizării adulte, exploatării sexuale, traficului şi chiar suicidului, decât semenii lor crescuţi în familii.

„În pofida scăderii cu peste 50% a numărului copiilor în instituţiile rezidenţiale, odată cu începerea reformei sistemului îngrijirii rezidenţiale pentru copii în 2007, aceasta nu a avut aproape niciun impact asupra copiilor cu dizabilităţi şi nici asupra copiilor cu vârsta de până la trei ani. Asistenţa pentru familie şi serviciile în bază de comunitate încă lipsesc. Eforturile concentrate în această privinţă sunt esenţiale, precum şi eforturile de a stimula incluziunea, acceptarea şi nediscriminarea în comunităţile recipient”, mai comunică autoarea studiului.

Apel către Guvern

Raportorul Special cheamă Guvernul să implice tinerii în dezvoltarea strategiilor sale de dezvoltare şi reducere a sărăciei, inclusiv prin intermediul dezvoltării unei strategii naţionale pentru tineri, finanţată adecvat, ce abordează toate problemele cu care se confruntă.

În cadrul obligaţiilor sale în domeniul drepturilor omului, în particular Convenţia cu privire la drepturile copilului, Republica Moldova are obligaţia de a proteja şi promova drepturile tuturor copiilor pe teritoriul său, fără discriminare de orice fel şi indiferent de sex, rasă, naţionalitate, origine etnică şi alt statut al copiilor sau părinţilor săi.

Raportorul ONU a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 8 - 14 septembrie 2013. În raport, el subliniază provocările cu care se confruntă ţara noastră în aplicarea măsurilor de reducere a sărăciei şi asigurarea drepturilor celor ce trăiesc în sărăcie în ţară. Raportorul Special este îngrijorat de diferenţa crescândă dintre regiunile urbane şi rurale, vulnerabilitatea disproporţională a anumitor grupuri, precum şi de obstacolele în reducerea sărăciei, cum este corupţia şi lacunele în implementarea politicilor.