Vizita lui Putin la Budapesta influenţează relaţia României cu Republica Moldova

0
0

Orice relaţie între Moscova şi Budapesta atinge de fiecare dată relaţia României cu Republica Moldova sau statutul Republicii Moldova ca atare. Republica Moldova trebuie să ne vină în minte de fiecare dată când relaţia dintre Moscova şi Budapesta devine tot mai strânsă.

Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), a explicat, în cadrul conferinţei „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina şi România”, organizată de FUMN, că ar trebui să ne intereseze în ce măsură România mai poate discuta despre Ungaria ca un pericol regional sau european. Acest lucru contează în contextul în care Ungaria, înainte de vizita lui Putin, a fost vizitată de Merkel care a avut grijă să ţină în mână Budapesta să nu devieze prea mult de la proiectul european. În opinia sa, acest lucru ţine de un anumit mod constant de a face politică externă la Budapesta la nivel bilateral, în ciuda unor proteste minime ale societăţii civile.

România, singură printre vecinii săi

Dungaciu a subliniat că România este singură în acest moment din perspectiva vecinătăţii sale, formulând în acelaşi timp o întrebare legitimă de reflecţie : ”În ce măsură mai poate vorbi România despre Ungaria astăzi când aceasta gândeşte în termeni neeuropeni”.

Vizita la Budapesta a preşedintelui Putin este prima deplasare a acestuia într-un stat european şi euroatlantic după izbucnirea războiului din Ucraina şi după anexarea Crimeei, ”Sunt trei lucruri care ne interesează, palierul global, regional şi bilateral. În ceea ce priveşte spaţiul global, Ungaria este un stat NATO, pe care nu e preconizat să se construiască baze NATO. Poate exista un deficit de viziune strategică apărut în Ungaria, dar totuşi un stat euroatlantic, care se presupune că atunci când articolul cinci, Doamne fereşte, va fi activat, va fi capabilă să şi-l asume” a explicat Dungaciu. Expertul a subliniat că Ungaria are o relaţie rece cu SUA, deşi recent a fost numit un ambasador american la Budapesta. Acesta a amintit că a fost numit recent un ambasador şi la Chişinău, subliniind că România se află încă într-o aşteptare vibrantă şi constructivă din acest punct de vedere.

Ungaria, un viţel deştept ce joacă la două capete

Relaţia la nivel regional, la nivel European, a Ungariei este problematică şi instabilă prin prisma ultimelor evenimente petrecute. ”Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea Europei, nu este opusul Europei, ci Rusia trebuie să fie un partener al Europei. Ungaria îşi asumă din acest punct de vedere un soi de punte. Dacă doriţi să-l explicăm mai plastic aveam de-a face cu un viţel deştept în interiorul spaţiului euroatlantic, care joacă la două capete” a subliniat Dungaciu. Rusia aduce la masa de negocieri a Uniunii Europene, problema energetică, însă prin invitarea omologului Gazprom, din industria nucleară, la investiţii, face din Ungaria o poartă a intereselor ruseşti în orice dezbatere legată de energie pe continentul european.

Pe lângă acest aspect, expertul a explicat că statele din fostul grup Visegrád (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) au în prezent un parteneriat economic cu Federaţia Rusă extrem de consistent. ”Grupul Visegrád ajunge să fie din punct de vedere economic între continentul european şi Rusia. Din perspectivă economică România este categoric mai înaltă decât aceste state” a mai menţionat expertul.

Putin, alături de fantomele trecutului

Emil Hurezeanu, jurnalist şi membru FUMN, a subliniat că lipsa de proteste din Ungaria nu a fost surprinzătoare deoarece vizita lui Putin s-a desfăşurat într-un cadru confidenţial ajustat de PR-ul puterii de la Budapesta. ”Nimeni nu a ştiut când a ajuns Putin, pe unde s-a deplasat, chiar şi depunerea de coroane din piaţă a avut un moment echivoc de izolare completă a lui Putin care nu mai era alături decât de coroane şi fantomele trecutului. Erau două fantome. Era fantoma soldatului sovietic, dar era şi fantoma revoluţionarului maghiar din 1956 din apropriere. Pentru că în monumentul unde a depus flori sunt îngropate şi victime ale revoluţiei din 1956” a explicat Hurezeanu.

În această scenă se ascunde principala turnantă în evoluţia regională, o noutate la nivel geopolitic pentru Ungaria care îşi face o agendă anti-occidentală. ”Ungaria are o tradiţie occidentală, dar astăzi cunoaşte o deviere. Ungurii vor avea tot mai mult ceva în comun cu Rusia. E o situaţie neliniştitoare pentru România” a mai adăugat Hurezeanu.

Lipseşte discursul regional din Europa

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, a precizat că tentaţia marilor puteri de a evita supraîncălzirea internă printr-o extindere, fără pierderi teritoriale ci doar de interes este obiectivă.  În opinia sa, cel mai greu la nivel bilateral nu este să negociezi ci să fixezi agenda în care să ţi se reflecte şi ţie interesul pe care vrei să-l pui pe masa negocierilor. ”Federaţia Rusă pentru a nu se supraîncălzi încearcă să se extindă prin toate mijloacele posibile. În viaţa de astăzi nu este o nedreptate ce se face unora sau altora, ci doar o situaţie obiectivă care trebuie luată ca atare” a menţionat Diaconescu. Acesta a subliniat că lipseşte dialogul regional în Europa, explicând că negocierile bilaterale de obicei stagnează în jurul interesului naţional. În opinia sa, această realitate strictă a interesului naţional aruncă în aer discursul regional în Europa prin care statele pot coopera şi se pot dezvolta la nivel economic.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri