Vladimir Turcan: Situaţia privind respectarea drepturilor minorităţilor este alarmantă în Moldova

În Republica Moldova situaţia la capitolul respectarea drepturilor minorităţilor naţionale este una alarmantă. Declaraţia a fost făcută de către deputatul socialist Vladimir Ţurcan, preşedinte al comisiei parlamentare drepturile omului şi relaţii interetnice, marţi, 29 august. Potrivit lui, în prezent problema de bază a minorităţilor naţionale este limba vorbită pe teritoriul ţării noastre, transmite IPN.

Vladimir Ţurcan spune că pe lângă problema limbii vorbite, minorităţile naţionale întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte învăţământul, accesul liber la justiţie, integrarea în viaţa social-economică, politică. „Cu regret, după adoptarea legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, nu au fost întreprinse măsurile necesare din partea guvernelor pentru ca minorităţile naţionale să fie încurajate să studieze limba de stat”, a declarat Vladimir Ţurcan.

Deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc a spus că autorităţile moldoveneşti trebuie să preia din experienţa statelor europene în ceea ce priveşte integrarea minorităţilor naţionale în toate sferele de activitate ale economiei moldoveneşti. „Comunităţile noastre etnice au o experienţă bogată şi o practică bună de a convieţui. Totuşi, subiectul relaţiilor interetnice rămâne a fi unul foarte des speculat. La nivel de elite politice acest subiect foarte mult se discută, se aprind discuţiile şi pe urmă se sting. Şi noi parcă ştim ce trebuie să facem, dar de fiecare dată parcă din altă parte ceva ne împiedică. Poate e timpul să învăţăm cum au făcut alţii”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Directorul executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice Vladislav Kulminscki a spus la rândul său că lipsa unui dialog deschis şi onest pe marginea problemelor care dezbină minorităţile naţionale se simte foarte acut în societatea moldovenească. „Moldova este bine cunoscută pentru faptul că toate etniile au considerat această ţară o casă comună. Aici toate etniile au un nivel foarte înalt de integrare culturală şi de încredere unul în altul. Este bine cunoscut şi faptul că dezbinarea ţine mai mult de politica promovată conştient de către partidele politice în scopuri înguste”, a conchis Vladislav Kulminscki.

Potrivit recensământului anului 2014, 75,1% din populaţie se declară moldoveni, 7% – români, 6,6% – ucraineni, 4,6% – găgăuzi, 4,1% – ruşi, bulgari – 1,9%, romi – 0,3%.

Evenimentul cu genericul „Integrarea şi protecţia drepturilor minorităţilor naţionale în Germania – politici locale şi rolul UE” a fost organizat de Fundaţia Konrad Adenauer (KAS), în parteneriat cu Institutul pentru Iniţiative Strategice din Moldova (IPIS).