VIDEO Nimic nou la Chişinău şi Kiev?

Preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 12 ianuarie 2015, la prânz, cu guvernatorul Kaliningradului, Nikolai Tsukanov, care l-a informat despre situaţia socială şi economică din zona respectivă, inclusiv despre construcţia de locuinţe şi grădiniţe. Nicio referire publică la dispozitivul militar din regiune.

Pe 10 ianuarie, şeful statului rus a avut un nou dialog telefonic, cu cancelarul german, la iniţiativa Angelei Merkel. Subiectul discuţiei a fost situaţia din Ucraina. Vladimir Putin a reiterat viziunea Moscovei privind semnificaţia menţinerii încetării focului, a sprijinului economic pentru zonele afectate de conflict, a dialogului politic necesar între Kiev şi reprezentanţii regiunii Donbass, la care nu ar exista alternative.

Angela Merkel avea să transmită duminică, 11 ianuarie, la Paris - înainte de marşul de solidaritate organizat de autorităţile franceze, ca reacţie la acţiunile teroriste derulate în zilele anterioare - preşedinţilor Franţei şi Ucrainei intenţia lui Vladimir Putin de a se ajunge la o reglementare paşnică în Ucraina, prin implementarea acordurilor stabilite la Minsk.

O ţintă posibil de atins, prin eforturile comune ale statelor incluse în formatul creat în Normandia: Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa.

Mai la vest de Kiev, la Chişinău, alegerile parlamentare, cu rezultatele cunoscute, au rămas fără rezultatul democratic firesc, cel al formării unui nou guvern, de către cele trei partide declarate pro-europene.

Mărul discordiei? Nominalizările pentru cele trei funcţii cheie, în landul dintre Prut şi Nistru: preşedintele, premierul şi liderul parlamentului.

Dacă Vladimir Plahotniuc, autodeclaratul politician, om de afaceri şi filantropist - recunoscut de Voronin ca mare mafiot - pare să tânjească la fotoliul de prezident, atunci înseamnă că vom vedea, în presa de la Paris, caricaturi inspirate de ceea ce argumentat ar putea fi etichetată drept Republica Mafiotă Moldova.

Acestea sunt reperele, de ultimă oră, ale unor schimburi de opinii cu compatrioţi care au ce spune în privinţa situaţiei din Republica Moldova şi din Ucraina.

Entităţi statale aflate la Est de graniţa răsăriteană, momentană, a NATO, dar care, în discursurile oficialilor de la Chişinău şi Kiev fac referire, din motive parţial diferite, la valori euroatlantice, precum independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două ex-republici sovietice.

Înregistrarea integrală a dialogului purtat, în cadrul emisiunii "Valori euroatlantice", la 6TV, cu conaţionalii George Simion, Florian Pinţa şi Vasile Simileanu poate fi urmărită mai jos:

Pentru cei dornici de esenţe am ales şi inserat câteva dintre afirmaţiilor invitaţiilor, de interes general.

George Simion:

• În Republica Moldova arde focul românismului şi este bătălia cea mai mare, de a convinge oamenii de utilitatea Unirii.

• Dacă românii de acolo vor protecţie din partea României să îşi declare ca limbă şi naţionalitate pe cea română.

• Dacă era după capul tovarăşilor politicieni, de la Chişinău, ei nu ar mai fi organizat acest recensământ deloc.

• Republica Moldova are mari probleme demografice.

• Sunt foarte multe semne de întrebare, privind recensământul din Republica Moldova.

• Nu putem lăsa nişte oameni să îşi facă de cap acolo, doar pentru dorinţa de a avea o simplă jucărie., numită stat.

• Este această dualitate, pe care noi o observăm la politicienii de la Chişinău, şi o sancţionăm, această dualitate care era să ne coste vectorul european al Republicii Moldova, din cauza dezamăgirii pe care populaţia o are faţă de clasa politică de acolo.

• Când este vorba de acţiuni concrete, ajungem doar la cinci, zece dintre cei peste o sută de parlamentari, de la Bucureşti, care iniţial îşi exprimaseră sprijinul pentru reunificarea naţională.

• Peste 15 parlamentari au acceptat să facă parte din grupul “Prietenii Unirii”.

• Pe 10 februarie vom demara acţiunea grupului “Prietenii Unirii”, printr-o conferinţă de presă şi o primă şedinţă de lucru.

• Nu poţi să laşi victima abuzată timp de decenii să îşi rezolve singură problemele şi trebuie să îi întinzi mâna. Iar preşedintele actual al României a spus că este datoria Bucureştiului să propună această reunificare, iar a Chişinăului să o accepte.

• Aşteptăm ca pe durata mandatului lui Klaus Iohannis, Bucureştiul să ofere Chişinăului această reunificare.

• Raţiunea de existenţă a Republicii Moldova este ca acei trei milioane de români de acolo să fie ţinuţi prizonieri de o clasă politică care s-a obişnuit cu privilegiile din vremea Uniunii Sovietice şi îi place să aibă propria…jucărie.

• Negocierile dintre partidele chipurile pro-europene, de la Chişinău, sunt ca în fabula “Ştiuca, broasca şi cu racul.”

• La finalul lunii ianuarie vom face o reunire/întâlnire a unor jurnalişti din România şi Republica Moldova.

Florian Pinţa:

• Ar trebui să ne mişcăm ceva mai repede, mai consistent, pe planul acţiunilor premergătoare aniversării celor 100 de ani de la reîntregirea naţională.

• Eu cred că, în momentul de faţă, dincolo de mesajele elitei politice, ceea ce societatea civilă reuşeşte să facă, pe planul acţiunii practice, pentru sensibilizarea populaţiei, a oamenilor care simt româneşte, în legătură cu această nevoie, de manifestare a spiritului românesc, dincolo de graniţele ţării, este extrem de important.

• Atâta timp cât nu se va constitui o masă critică, a populaţiei româneşti, de dincolo de Prut, în legătură cu ideea apartenenţei la România, este foarte puţin probabil că lucrurile se vor înfăptui dintr-odată.

• Problema este să existe dorinţa politică de a mişca lucrurile din loc.

• Este o generaţie tânără, care are o şansă uriaşă, să mişte din loc acest demers al reîntregirii naţiunii noastre.

• Nu înţelegem că dacă nu pornim serios la această treabă, care înseamnă, întâi de toate, trezirea conştiinţei naţionale a cetăţenilor români, din Republica Moldova, şi pe cale de consecinţă şi a elitelor politice, care sunt în măsură să decidă pentru ţara lor, dacă un asemenea pas este sau nu posibil de înfăptuit, nu vom putea realiza acest lucru.

• Undeva trebuie să ne întâlnim, la jumătatea căii pentru unire, iar efectul să fie aidoma celui din 1918.

• Asistăm la coagularea unui alt tip de atitudine faţă de România şi românism.

• Vom asista şi în anul 2015 la escaladarea conflictului din Ucraina.

• Rusia nu întâmplător a adoptat o altă doctrină militară naţională.

• Din păcate, deocamdată, Putin se bucură de o popularitate foarte mare în rândurile populaţiei.

• În teritoriile ocupate de Rusia, în Ucraina, este foarte multă populaţie rusească.

• Nu cred că acest conflict, din Ucraina, va fi unul îngheţat.

• Problemele Rusiei se transmit, ca un tăvălug, şi asupra Belarusului şi asupra Kazahstanului. Sunt lucruri mult mai complexe, decât par, la prima vedere.

• Deocamdată, Rusia este în expectativă. Are multe alte probleme de rezolvat, inclusiv în interior.

Vasile Simileanu:

• Dacă nu erau jocurile olimpice de iarnă, probabil că Rusia intervenea militar, în Ucraina.

• Strategiile Rusiei sunt într-adevăr făcute pe termen lung.

• Rusia şi-a făcut un program de perspectivă până în 2050.

• O să dureze ceva timp până vom afla ce a fost în spatele uşilor închise şi a acţiunilor Rusiei în Ucraina.

• Strategiile Rusiei, pentru Bulgaria, sunt mult mai complicate.

• La fel se întâmplă şi în cazul Serbiei.

• Şi în Chişinău, ca şi în Ucraina sunt foarte mulţi cetăţeni ruşi.

• Relaţia pe axa Ankara, Bucureşti, Varşovia, trebuie consolidată în cadrul NATO.

• Polonia are şi o armată foarte bine dotată şi o economie funcţională.

• Măsurile luate de NATO şi UE la adresa Ungariei au fost destul de semnificative şi sper ca premierul de la Budapesta să realizeze erorile proprii.

• Este posibil ca să vedem o troică europeană formată din Franţa, Germania şi Polonia.

• În statele baltice şi cele nordice s-a dislocat foarte multă tehnică de luptă aliată. Eram în septembrie, 2014, în Norvegia, şi am văzut un convoi de instalaţii de rachete “Patriot”. Mi-am dat seama că acţiunile se complică.

• În Ucraina trebuie să se investească foarte mult în dotarea armatei, pentru că tehnica de luptă pe care aceasta o are este rusească.

• Nu putem să acuzăm toţi cetăţenii, din Ucraina, că sunt de partea Rusiei, deoarece mulţi fac parte din familii mixte, nu vor să mai plece în Rusia, deoarece se gândesc că Ucraina este ţara lor.

• Foarte interesante sunt strategiile Poloniei pentru Ucraina de Vest, dar nu ştiu dacă la fel de interesante sunt strategiile noastre pentru Republica Moldova.

• Să sperăm că Ucraina va trece cu bine această iarnă. Şi vor avea resursele energetice necesare pentru această perioadă.

• Nimeni nu doreşte ca acest conflict militar, din Ucraina, să se extindă.