Motorul noului Guvern trebuie să pornească din loc, fără a-l încălzi

Republica Moldova trebuie să capete încrederea tuturor cetăţenilor demonstrându-le că va duce până la capăt integrarea cu Uniunea Europeană, că reforma justiţiei va avea finalitate până în 2016 şi că v-a soluţiona conflictul transnistrean. Aceste perspective, dar şi altele, au fost discutate, ieri, în cadrul sesiunii finale de implementare a Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană din Moldova (CNIEM).

Proiectul respectiv a fost lansat în calitate de sprijin din partea Guvernului slovac atunci când Republica Moldova a decis să meargă spre direcţia vestică, explică experţii. Scopul major al Convenţiei a fost să contribuie la consolidarea eforturilor societăţii în direcţia democratizării, europenizării şi dezvoltării RM. 

Agricultura racordată la cerinţele UE

Astfel, CNIEM s-a axat pe patru grupuri de lucru: vize, frontiere şi Transnistria; agricultură; dezvoltare regională; comerţ, servicii, concurenţă. Fiecare din aceste patru grupuri de lucru au organizat în fiecare an câte patru mese rotunde, care au fost coordonate de un reprezentant al societăţii civile şi un alt reprezentat al structurilor guvernamentale. 

„Grupul de lucru pe vize, frontieră şi Transnistria au pus în dezbatere subiecte ce ţin de procesul de obţinere a regimului liberalizat de vize, dar şi de forma instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie. Grupul de lucru pe agricultură a supus discuţiilor procesul de atragere a fondurilor pentru agricultură şi problemele cu care se confruntă fermierii în urma impunerii sancţiunilor de către Rusia. Un subiect aparte la constituit modul în care agricultura moldovenească se va adapta la noile cerinţe ale zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Totodată, Convenţia a elaborat recomandari pentru Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, ce ţine de acordarea subvenţiilor agricultorilor”, a declarat directorul executiv IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în cadrul conferinţei.  

Expertul a mai meţionat că grupul de lucru pe dezvoltare regională a supus discuţiei subiecte precum dezvoltarea Parcurilor Industriale. „Prin intermediul Convenţiei s-a reuşit consolidarea poziţiei unei părţi importante a societăţii civile în raport cu necesitatea accelerării implementării reformelor în agricultură, antreprenoriat, domeniul energetic, concurenţei şi serviciilor dezvoltării regionale. Experienţa Slovaciei ne demonstrează că stă în puterea noastră reuşita acestor reforme. Prin intermediul Convenţiei s-a reuşit apropierea viziunilor şi opiniilor experţilor din sectorul  asociativ cu cei ai reprezentanţilor guvernamentali vizavi de subiectele discutate”, a conchis Chiriac. 

Slovacia, alături de RM

La rândul său, ambasadorul Slovaciei în RM, Robert Kirnag a specificat că această Convenţie este foarte importantă pentru ţara noastră, dar a venit şi cu câteva recomandări în urma cărora Slovacia a atins mai repede obiectivele propuse pentru integrarea în UE. „În pofida formării noului Guvern reformele vor continua să fie implementate. Este foarte mult lucru care trebuie de îndeplinit. Noul Guvern va trebui să abordeze cât mai rapid posibilele reforme, iar pentru asta au nevoie de multă determinare. Pentru că asta se vrea-oameni fericiţi într-o ţară securizată, stabilă şi dezvoltată. Slovacia va fi alături şi va da o mână de ajutor oricând, mai ales să împărtăşim experienţa”, a declarat Kirnag.

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe (MAE)  au subliniat că Guvernul cunoaşte foarte bine lacunele şi că va face tot posibilul să ducă la capăt ceea ce a început- Moldova, stat membru al UE. 

Finalitatea reformei justiţiei, până în 2016

„Sper că aceste alegeri au fost ultimile când cetăţenii au fost invitaţi să se expună asupra opţiunilor geopolitice- că suntem cu estul sau cu vestul. Parcursul Moldovei e cel european şi punctum. Comparativ cu anul trecut lucrurile se schimbă. Priorităţile sunt continuarea integrării europene. Avem un plan de acţiuni detaliat pentru  implementarea obiectivelor trasate odată cu semnarea acordului. De aceea în următorii ani principala agendă de lucru este agenda de asociere cu UE”, a opinat viceministrul MAE, Iulian Groza.

Totodată, oficialul a menţionat că în următorii trei ani se va depune o cerere de aderare în UE, chiar dacă mai este mult de lucru. „Acesta nu este un moft, deoarece momentul depunerii cererii de aderare nu înseamnă că UE va începe imediat şi negocierile, dar pentru asta trebuie să ştim excat de ce este nevoie pentru eligibilitate. Un obiectiv prioritar este finaliatea reformei justiţiei. Avem nevoie de puţină strucuturare şi efort ca până în 2016 să avem rezultate vizibile. Un alt obiectiv este şi prezenţa RM în parteneriatul estic, adică cu Georgia şi Ucraina. Trebuie să revizuim politica de vecinătate”, a explicat Groza. 

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Proiecte similare şi-au demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia, Bosnia şi Herţegovina. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.

Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, speră că noul Guvern va continua reformele pe toate segmentele populaţiei şi va soluţiona conflictul transnistrean. UE nu s-a apropiat de nici o ţară din parteneriatul estic aşa de tare, ca de RM. Acordul de asociere are toate instrumentele pentru a rupe trecutul negativ pe care l-am avut. Piaţa UE nu va fi în stare să livreze tot, dacă acest acord nu este luat în serios. Trebuie să punem capăt corupţiei, deoarece orice investitor se uită la acest aspect. Moldova poate să vândă pe piaţa mondială pentru că standartele europene sunt universale. Reformele trebuie să schimbe modalitatea în care unii au făcut afaceri. Am văzut că este o relaţie foarte strânsă dintre afaceri şi politică, iar acum este momentul adevărului. Moldova trebuie să lucreze asupra politicii minorităţilor şi să elaboreze o strategie. Trebuie să soluţionăm problema Găgăuziei şi a Transnistriei. Da, există o anumită presiune din exterior, dar situaţia Transnistriei este diferită de cea a Ucrainei. Oamenii din Transnistria sunt şi ei cetăţeni europeni. Trebuie să aducem schimbări pentru ei, pentru că sunt interesele poporului în joc.

Arcadie Barbăroşie, director executiv la Institutul pentru Politici Publice, consideră că noul Guvern va trebui să-şi onoreze promisiunile care sunt nişte restanţe încă din 2010. Corupţia deteriorează mediul antreprenorial şi loveşte în afacerile mici şi mijlocii. Businessul mare reuşeşte să se menţină pentru că controlează politica. Fiscul, vama nu face decât să paraziteze pe spatele micului antreprenoriat. Aşteptăm de la reforma justiţiei cazuri duse până la capăt. Sunt şi cazuri mai puţin cunoscute: tăierea masivă a stejarilor din locuri permisibile, legea despre navigaţia pe râul Nistru, care a trecut în Parlament doar pentru a exploata nemilos nisipul şi prundişul, care se fură de fapt. La fel, avem legi bune, dar nefuncţionabile. Organizarea administrativ teritorială trebuie schimbată. Nu putem continua cu raioanele acestea pitice şi impotente din punct de vedere economic. Legea tutunului trebuie adoptată şi care a fost ignorată din motive ştiute. Motorul noului Guvern trebuie să se pornească din loc, nu mai este timp pentru a încălzi pornirea lui. Nici nu mai putem acorda credit de încredere pentru 100 sau 200 de zile de lucru viitorului Guvern. Trebuie de criticat dur şi de scuturat mai bine noua guvernare.