Plebiscit pentru europenizarea Republicii Moldova
0
Mobilizarea a aproape trei la sută din populaţie pentru o manifestaţie pozitivă este un succes cert pentru coaliţia pro-Europeană de la Chişinău, deşi nu trebuie totuşi ignoraţi câţiva bemoli evidenţi.
Manifestaţia din 3 noiembrie din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău a fost de fapt un plebiscit pentru cursul european al ţării. Atâta lume pe timp de pace şi fără antagonism. Din pură determinare, dacă uităm puţinile voci rătăcite prin piaţă, relatate de presă, sau altele presupus "forţate" să iasă la "parada" Europeană.
Orice ar spune lumea, presa sau înalţii funcţionari europeni, manifestaţia este un exerciţiu reuşit de sondare a dispoziţiei europene a maselor. Dispoziţia pare bună, ba chiar propice adoptării unei declaraţii pe final.
Acest exerciţiu este un succes şi pentru că are un caracter pozitiv, având în vedere mobilizarea maselor "pentru" o cauză, cea pro-europeana, şi nu "contra", cum s-a făcut în ultimele săptămâni, mă refer la presupusele revoluţii de "katifea" ale PCRM, evocate şi de Sorina Ştefârţă pentru Presseurop.
Reuşita exerciţiului de mobilizare, ca şi în cazul unui exerciţiu militar, este în testarea capacităţii de organizare, atât logistică, cât şi de gestionare a maselor. Notă bună, cu câţiva bemoli şi anume incapacitatea purtătorilor de cuvânt ai partidelor organizatoare, PLDM, PD şi PLR (din Coaliţia pro-europeană), de a estima costul acestei manifestaţii, fapt accentuat şi de ziarul Adevărul, dar totuşi fără gravitate.
O extraordinară maturitate a celor trei partide din Coalitia pro-Europeană este atitudinea rezervată a liderilor de partid, care, aidoma parinţilor binevoitori, au decis că azi copii pot fi portavocile familiei şi au lăsat, nu poporul (noţiune prea vagă şi populistă), ci cetăţenii, să se exprime. Un fel de terapie în masă contra molimelor care chinuie economia, politica, justiţia, educaţia, sănătatea s.a.m.d.
Este cert că la 3 noiembrie cetăţenii au plebiscitat, graţie partidelor organizatoare, ideea europeană, de unde şi declaraţia pro-Europa, punctul culminant al evenimentului.
"Conştientizarea importanţei integrării europene" se cultivă
Cu toate acestea, mă întreb de ce partidele din coaliţie nu s-au investit mai mult până acum în mod masiv în promovarea evenimentelor care discută, dezbat sau promovează idei şi valori europene, dar mai ales în organizarea unor sesiuni de informare şi seminare despre ce înseamnă pentru un moldovean, fie el fermier, viticultor, student, producător de ţevi sau functionar, acest proces de integrare. Cum se va schimba viaţa cetăţeanului dupa semnarea Acordului de Asociere şi a celui de liber schimb? De ce se va schimba şi de ce trebuie să se schimbe?
Aceste lacune, şi anume noţiunea de "conştientizare" de către populaţie a importanţei integrării europene [Awareness raising on European integration][1) , prin acţiuni de informare, workshop-uri, conferinţe, ai căror vectori ar fi guvernul şi partidele din coaliţie au fost puse în evidenţă de Indexul de Integrare Europeană al ţărilor din Parteneriatul Estic, în raportul său din anul 2012 şi din nou în cel din anul 2013, publicat recent. Or, anume această percepere de către populaţie a avantajelor concrete influenţează opţiunile electorale, nu doar ale majorităţii populaţiei, ci şi ale minorităţilor din Republica Moldova.
Cei de la guvernare însă se pare că aşteaptă ca societatea civilă să fie motorul unor astfel de acţiuni. ONG-urile însă nu pot face totul. Asta îi incumbă guvernării, mai cu seamă ştiind că subiectul european le va permite culegerea dividendelor pro-europene la viitoarele alegeri, care vor fi, sperăm, un nou plebiscit pentru europenizarea Moldovei.
[1] http://www.eap-index.eu/sites/default/files/EaP_Index_2013_0.pdf
Se încarcă comentariile...
