Scandalul antena 2: O firmă românească reclamă Republica Moldova la UE pentru anularea suspectă a unei licitaţii

O companie de peste Prut a depus la Biroul Ombudsmanului European o contestaţie împotriva deciziei Ministerului de Interne de la Chişinău de anulare a licitaţiei de achiziţie a lucrărilor de construcţie a unei reţele de relee radio. Autorităţile nu au oferit încă o motivare clară

La 19 iulie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a anunţat o licitaţie de achiziţie a lucrărilor de construcţie a reţelei de relee radio pentru proiectul „Cross border infrastructure (communication infrastructure between România and Republic of Moldova)“.

Au depus cereri 19 firme, dar au participat doar 4

E vorba de un proiect transfrontalier moldo-româno-ucrainean în valoare de câteva milioane de euro, care prevede şi construcţia unei reţele de relee radio de la Chişinău şi până la Palanca.

Termenul-limită de depunere a ofertelor a fost stabilit pentru 8 august 2013, procedura a fost licitaţie deschisă, iar criteriul de atribuire - preţul cel mai mic.

Pe parcurs, la cererea unor agenţi economici, termenul de depunere a ofertelor au fost prelungit de patru ori, ultimul fiind stabilit pentru 19 septembrie, ora 10.00.

19 firme au depus cereri de participare la licitaţie, dintre care doar patru au prezentat şi oferte. E vorba de Bass Systems, Moncotel Service şi Eurostil Construct, toate trei din Chişinău, şi compania românească Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii.

Din procesul verbal al grupului de lucru, condus de Ghenadie Palii, şeful Direcţiei administrare şi politici de dezvoltare din cadrul MAI, rezultă că ofertele au fost deschise la 19 septembrie, iar preţul cel mai mic era oferit de firma Moncotel Service - de 1,77 milioane de euro, fără TVA.

Examinarea ofertelor a durat tocmai 84 de zile şi abia la 12 decembrie toate cele patru companii au fost înştiinţate de Ghenadie Palii că licitaţia a fost anulată, „din motivul necorepunderii documentaţiei depuse conform cerinţelor solicitate“.

Autorităţile ignorează cererile companiei

Compania românească Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii a solicitat la 16 decembrie un răspuns de la MAI, cu o argumentare. Solicitarea a rămas însă fără vreun răspuns.

Firma a fost nevoită să depună deja, la 23 decembrie 2013, o contestaţie la MAI şi la Agenţia Achiziţii Publice, prin care se solicită anularea deciziei grupului de lucru şi continuarea procedurii şi atribuirea contractului. Şi de această dată au fost ignoraţi.

În cele din urmă, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicaţii a depus o contestaţie la Biroul Ombudsmanului European. „Fiind conştienţi de conformitatea ofertei noastre, am solicitat în scris comunicarea în detaliu a temeiurilor care au stat la baza declarării necorespunderii ofertei noastre, respectiv, încadrarea clară a motivării anulării procedurii de achiziţie publică, aşa cum prevăd procedurile de achiziţie din UE“, se precizează în documentul semnat de Doru Bancu, reprezentant legal al Centrului pentru Servicii de Radiocomunicaţii.

Totodată, reprezentantul firmei îşi exprimă îndoială şi în privinţa examinării corecte şi temeinice a ofertei depuse, întrucât autorităţile moldoveneşti nu s-au folosit de dreptul legal de a cere companiei alte argumente pentru oferta depusă.

Legea achiziţiilor publice prevede foarte clar situaţia în care se anulează licitaţia, din motivul necorespunderii documentaţiei, şi anume „doar în cazul în care se constată că au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare, care nu au fost elaborate şi prezentate în conformitate cu cerinţele cuprinse în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei“.

Ghenadie Palii, şeful grupului de lucru, nu a răspuns la apelurile telefonice, iar Viorel Moşneaga, vicedirector al Agenţiei Achiziţii Publice, ne-a spus că nu poate oferi explicaţii pentru că nu era atunci în funcţie.

Au fost respectate toate procedurile

Denis Mihăescu, asistentul managerului de proiect, a menţionat că el nu se ocupă de monitorizarea licitaţiei şi nu poate să ofere careva explicaţii. Mai vorbăreaţă a fost Tatiana Udrea, senior expert la Oficiul Secretariatului Tehnic Comun din Chişinău, din cadrul Programului Operational Comun România-Ucraina-Moldova, care a insistat asupra faptului că procedurile de licitare ar fi fost în corespundere cu legislaţia.

„Nu cred că grupul de lucru ar fi încălcat legea la examinarea ofertelor. În primul rând, pentru că managerul de proiect, care se află la Iaşi, vine frecvent la Chişinău şi verifică minuţios toate documentele prezentate de companii la astfel de licitaţii“, a precizat experta.

Reprezentanţii companiilor moldoveneşti au evitat să comenteze dacă sunt sau nu de acord cu anularea licitaţiei sau dacă au depus contestaţii.

Motive îndoielnice de anulare a licitaţiei

Conform regulii generale, în cazul în care se constată necorespunderea documentaţiei prezentate cu cerinţele stabilite urmează a fi descalificat operatorul respectiv, însă această măsura nu poate fi aplicată în cazul celorlalţi participanţi. Legea achiziţiilor publice prevede foarte clar situaţia în care se anulează licitaţia din motivul necorespunderii documentaţiei şi anume: doar în cazul în se constată cu au fost prezentate doar oferte necorespunzătoare, care nu au fost elaborate şi prezentate în conformitate cu cerinţele cuprinse în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei. Specialiştii susţin că motivul anulării trezeşte nedumeriri.

Alt proiect european, alt scandal

Doi ani în urmă a izbucnit un scandal legat de un alt proiect destinat structurilor MAI şi finanţat de UE. E vorba de proiectul de 12 milioane de euro, ce prevede instalarea unui sistem de comunicaţii fixe şi mobile la frontiera de stat şi care a fost câştigat de către compania Ericsson din Suedia.
Vladimir Volkov, reprezentantul unei companiei, mandatare al Ericsson în Republica Moldova, a anunţat în iunie 2012 că Roman Revenco, fostul şef al Serviciului de Grăniceri, i-ar fi cerut mită 220.000 de euro. Ulterior şi George Cioca, reprezentantul Ericsson în cele România şi Republica Moldova, a fost acuzat de oameni de afaceri că ar fi dat mită. Autorităţile au iniţiat şi o anchetă penală privind prejudicii de trei milioane de lei, cauzate la realizarea proiectului.