Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu au explicat la Chişinău care este Planul Marshall al României pentru Republica Moldova

Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu au explicat la Chişinău care este Planul Marshall al României pentru Republica Moldova FOTO: Alexandru Tarlev

Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) a prezentat la Chişinău proiectul privind înfiinţarea Fondului Moldova care ar putea ajunge la un miliard de euro în trei ani şi ar susţine acoperirea deficitului bugetar, ar dezvolta sectorul de utilităţi şi ar atrage infuzii băneşti în dezvoltarea afacerilor.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.Brătianu” al Academiei Române, preşedintele FUMN, Dan Dungaciu, şi directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul FUMN, Petrişor Peiu, au organizat, vineri, 5 februarie, în cadrul IDIS „Viitorul”, dezbateri privind proiectul „Fondul Moldova - Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”.

Guvernul României nu poate lua decizii politice 

În discursul său, Dan Dungaciu a declarat că, într-un context internaţional complicat, analizat de FUMN, la care se adaugă şi doza de neîncredere printre deciziile politice de la Bucureşti, porneşte o şi mai mare atenţie faţă de orice gest făcut faţă de Republica Moldova. „De acum înainte, orice gest al României în relaţia cu Republica Moldova va fi cu mult mai atent sfruntat. Avem o simpatie considerabilă faţă de Republica Moldova, dar în ultimul timp s-au întâmplat lucruri nu tocmai pozitive la Chişinău şi de aici şi nivelul de alertă politică. De aici şi dificultatea Guvernului de la Bucureşti de a lua o decizie politică care să aibă şi consecinţe economice. Cu atât mai mult că este vorba de un guvern tehnocrat şi, în mod real, nu poate lua decizii politice, dar pe fond, trebuie să facă sau să zică ceva”, a subliniat Dan Dungaciu.

Asumarea Republicii Moldova de către România

Potrivit reprezentantului FUMN, ideea privind crearea Fondului Moldova a venit pe fundalul unei lipse de imaginaţie percepute la nivelul relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova, în condiţiile în care nimeni nu mai ştie ce să facă având în faţă o guvernare plină de suspiciune, iar mesajele europene nu sunt de fiecare dată coerente. Astfel, Dan Dungaciu a subliniat faptul că fondul încearcă să ofere acest instrument spre dezbatere publică şi asumare. „Esenţa este că România a plecat în relaţia cu România în 2010 pe acea asumare de 100 milioane de euro. Fondul Moldova ar vrea să folosească toţi banii promişi un pic mai eficient. Aceste 100 milioane pot face parte dintr-un fond, asumat de Ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Asumarea Republicii Moldova este o chestiune politică. Ideea este inspirată de la o strategie pe care americanii au aplicat-o demult şi presupune un instrument prin care companiile îşi minimalizează riscurile sau statul absoarbe riscruile unei companii. Compania vine şi spune că este o zonă de risc şi nu vrea să-şi asume aceste investiţii. Fondul care există îi spune că 40% din investiţii şi-o asumă. Astfel, investiţia este şi mai bine protejată politic, este mai bine în faţa decidenţilor. Fondul vrea să sprijine companiile din România să investească în Republica Moldova, oferindu-le această posibilitate de minimalizare a riscurilor şi garanţie politică”, a explicat preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

Fondul ar putea ajunge în 3 ani la un miliard de euro

În acelaşi timp, Dan Dungaciu a menţionat că s-a plecat de la suma de 100 milioane de euro şi din considerentul că în băncile româneşti există 80 de miliarde de euro, care stau la dobânzi foarte mici. În opinia profesorului universitar, aceşti bani, cuplaţi cu sentimente de sensibilitate faţă de Republica Moldova, pot fi folosiţi pentru acest fond, care este estimat să ajungă la un miliard de euro în trei ani. „Dacă ar exista acest fond, relaţiile dintre România şi Republica Moldova ar fi altfel. Fondul se va axa pe investiţii strategice. E bazat pe business şi este orientat pe profit. Fondul Moldova trebuie privit aşa: este un instrument de business, care are un punct de plecare politic. România propune, companiile se pot ralia sau nu la acest fond şi pe care Republica Moldova îl poate fructifica”, a conchis Dan Dungaciu.

România poate salva Moldova de la „furtuna perfectă”

La rândul său, expertul economic, Petrişor Peiu, a declarat că politicienii de la Chişinău au ales să cosmetizeze acest dezechilibru economic care s-a aprofundat în ultimii ani în loc să găsească soluţii, să mute această structură economică spre un model european. În acelaşi timp, reprezentantul FUMN susţine această structură economică şi acest deficit de finanţare vin să facă parte din „furtuna perfectă”. Aceasta a fost creată de instabilitatea politică, lipsa unui acord cu FMI, furtul miliardului, căderea economiei ruseşti şi deprecierea rublei, recesiunea economică din UE, dezamăgirea jucătorilor europeni importanţi. Potrivit lui Petrişor Peiu, în acelaşi timp, la deficitul financiar semnificativ cu care se confruntă Republica Moldova, se adaugă şi cele 14 miliarde de lei pe care cetăţenii Republicii Moldova trebuie să-i întoarcă Băncii Naţionale. „În acest context, doar România poate să ajute. Băncile nu pot finanţa ţări fără rating, iar Guvernul României nu poate oferi bani din caza Fondului Monetar Internaţional”, a menţionat expertul.

Trei direcţii strategice de investiţii

Petrişor Peiu a precizat că banii din fond vor fi orientaţi, în primul rând, spre acoperirea deficitului financiar al Republicii Moldova prin cumpărarea de obligaţiuni care ar putea fi emise. „Ne-am dori o autonomie financiară sporită a municipiului Chişinău pentru a lansa o emisiune de obligaţiuni. Dorim să finanţăm preluarea sectoarelor de utilităţi, pentru că să nu uităm România a ratat cumpărarea Iar în al treilea rând fondul va contribui la investiţiile greenfield. Probabil acest fond nu va atinge profitabilitatea înaltă într-o anumită perioadă. Câştigul poltiic ar fi enorm, atât pentru România care va avea ce răspund celor 70% din populaţie care vor reunificarea cu România, cât şi pentru Republica Moldova care ar putea să capete o nouă conexiune la piaţa de tip occidental, euroatlantic şi, în acelaşi timp, ar putea să ofere o perspectivă propriilor cetăţeni”, a subliniat expertul economic.

Fondul Moldova - Planul Marshall al României pentru Republica Moldova

Conceptul Fondului Moldova a fost lansat în anul 2015, fiind discutat cu mai multe ocazii cu sprijinul unor medii universitare, ca instrument de exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale şi ireversibile în Republica Moldova precum şi ca instrument de reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.