Cine vrea să distrugă ramura zahărului

Câţiva producători de sucuri din Moldova cer autorităţilor liberalizarea pieţei zahărului, astfel încât să fie eliminată taxa la importul zahărului din trestie. Specialiştii din domeniu spun însă că o astfel de decizie ar fi o catastrofă pentru gospodăriile agricole ce cultivă sfeclă de zahăr

O majorare sezonieră a costului zahărului, după ce timp de mai multe luni în Republica Moldova au fost cele mai mici preţuri din regiune, este folosită drept pretext pentru o veritabilă campanie în presă pentru a forţa autorităţile să scoată taxa vamală de 75% din valoarea aplicată la importul zahărului.

IMPEDIMENT PENTRU INDUSTRIA CONSERVELOR

Principalii artizani ai acestei iniţiative sunt câteva fabrici de conserve şi sucuri care au nevoie anual de două-trei mii de tone de zahăr în procesul de producţie. Asociaţia producătorilor de conserve insistă pe liberalizarea pieţei zahărului, pe motiv că fabricile locale pun preţuri exagerate la acest produs. Având o piaţă liberă, fabricile de conserve şi sucuri vor putea cumpăra zahăr la costuri mai mici
şi vor putea fi mai competitive cu producţia lor pe piaţa internă şi cea externă. Boris Efimov, directorul general al companiei Orhei-Vit, susţine că actualul sistem de reglementare a importului de zahăr - cu cote anuale repartizate după principiul „primul venit, primul servit“ - ar fi „un impediment în calea dezvoltării întreprinderilor“.

„ELIMINAREA TAXELOR VAMALE VA DISTRUGE RAMURA ZAHĂRULUI“

De cealaltă parte, Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) consideră că în spatele acestei idei ar fi, de fapt, „dorinţa unei companii producătoare de conserve, care timp de câţiva ani se află în proces de judecată din cauza neîndeplinirii obligaţiunilor contractuale de plată pentru zahărul livrat, de a-şi creşte profiturile din contul ieftinirii radicale a zahărului pe piaţa internă“.

Speakerul Comitetului de conducere ÎM Südzucker Moldova SA, Alexander Koss, a precizat că e vorba de firma Orhei Vit, remarcând că procesele de judecată de recuperare a datoriilor de la acest răuplatnic durează deja pe parcursul a cinci ani. „Practica unor asemenea businessmeni - care îşi ignoră în mod sistematic obligaţiunile contractuale şi încearcă să profite pe seama altora, refuzând să plătească pentru marfa primită - este inadmisibilă într-o societate civilizată. Începînd cu 2009, Sudzucker Moldova este nevoită să-şi colecteze banii pentru zahărul furnizat firmei Orhei-Vit doar prin intermediul instanţei de judecată. În acest răstimp, au fost intentate procese în valoare de circa 10 milioane de lei, au avut loc mai mult de 60 de audieri în instanţele de judecată de diferite niveluri din Moldova. Cea mai mare parte a datoriilor a fost recuperată, dar am tras concluzii şi, din cauza lipsei de fiabilitate a Orhei-Vit, în 2012, Sudzucker Moldova a încetat relaţiile comerciale cu această firmă. După părerea mea, prin comportamentul său, Orhei-Vit a reuşit sa tensioneze relaţiile cu toţi producătorii de zahăr, unica „ieşire“ din situaţie pe care a găsit-o este atacul public asupra industriei zahărului pentru a discredita şi a distruge întreaga ramură“, a menţionat Alexandr Koss. 

„Ceea ce cer ei: liberalizarea pieţei interne şi importul liber în ţara noastră a zahărului ieftin din trestie va duce inevitabil la colapsul industriei zahărului din Republica Moldova şi a ramurii agricole de producere a sfeclei de zahăr“, se menţionează într-un comunicat de presă al Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Naţionale a Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect), susţine că o eventuală eliminare a taxelor vamale la importul zahărului din trestie i-ar afecta grav pe mulţi producători agricoli ce cultivă sfeclă de zahăr. „Prin definiţie, zahărul din sfeclă nu poate concura cu cel din trestie. El va fi întotdeauna mai scump, de aceea, practic, toate statele europene au impus taxe vamale la importul zahărului din trestie. Nu trebuie să uităm că se fac investiţii majore în cultivarea sfeclei de zahăr, iar fabricile le plătesc producătorilor agricoli cele mai mari preţuri din regiune la sfecla de zahăr: s-a ajuns la 700 de lei pentru o tonă anul trecut, faţă de 350 de lei acum patru ani“, a precizat Slusari. 

În opinia liderului UniAgroProtect, dacă autorităţile ar decide să elimine taxele vamale, ţara noastră ar pierde accesul pe pieţele externe, pentru că imediat ţările în care astăzi exportăm zahăr ar impune taxe vamale mai mari pentru a nu admite intrarea zahărului din trestie.

PRODUCĂTORUL AUTOHTON, DESCONSIDERAT

Conform declaraţiei UPZM, chestiunea liberalizării importului de zahăr din trestie în Moldova a fost analizată minuţios pe 26 iunie, în cadrul Consiliului de produs „Sfeclă de zahăr, zahăr şi produse derivate“ din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Membrii consiliului, inclusiv cei mai mari consumatori industriali de zahăr - SA Franzeluţa şi SA Bucuria - au aprobat o rezoluţie ce denotă faptul că actualele taxe vamale şi TVA la zahăr, precum şi sistemul de autorizare a importului de zahăr, sunt recunoscute ca fiind optime şi conforme cu normele de protecţie a pieţei interne a UE. Din aceeaşi declaraţie a UPZM, aflăm că respectiva companie producătoare de conserve a neglijat orice oportunitate de a soluţiona la nivel profesional problemele existente pe piaţa zahărului, iniţiind, totodată, o campanie în mass-media pentru liberalizarea pieţei, desconsiderînd producătorul autohton.

INTERESE ÎNGUSTE DE GRUP

Economistul Viorel Chivriga consideră că cei care promovează această idee, de fapt, încearcă să câştige din contul ruinării altei ramuri. „Sunt nişte interese înguste de grup. Nu avem o industrie a zahărului precum cea din Ucraina, dar mai funcţionează câteva fabrici de zahăr, care au o colaborare eficientă şi reciproc avantajoasă cu producătorii agricoli. Se fac investiţii importante, se prelucrează peste 30.000 de hectare de terenuri agricole. De ce ar trebui demolate toate acestea? Dacă aceşti producători (de sucuri şi conserve - n.r.) vor să beneficieze de anumite facilităţi de la stat, apoi să le obţină, dar nu din contul distrugerii altei ramuri“, a menţionat expertul.

ORICE COMPANIE POATE IMPORTA FĂRĂ TAXE

În prezent, orice companie, inclusiv cele ce au iniţiat campania contra taxelor vamale, poate importa zahăr (dacă găseşte mai ieftin în alte ţări) de pe pieţele externe în conformitate cu contingentele tarifare prevăzute pentru Republica Moldova în acordul OMC (6.500 de tone pe an) şi a licenţelor suplimentare alocate de către Ministerul Economiei, în caz de deficit. Zahărul este importat conform unui principiu echitabil stabilit de OMC: „primul venit, primul servit“. Potrivit cotelor OMC, o companie poate importa o dată nu mai mult de 550 de tone, iar în cazul licenţelor - nu mai mult de 10% din suma totală indicată în licenţă, acest fapt excluzând posibilitatea favorizării unor companii în detrimentul celorlalte.

Preţurile în Moldova şi în regiune

Conform datelor UPZM, preţurile medii angro în sezonul de vârf mai-iunie s-au menţinut la acelaşi nivel practic în toate ţările vecine: în România acesta a constituit 11,3 lei pentru un kilogram, în Ucraina - circa 11 lei, în Rusia – 12,5 lei, în Kazahstan -13,2 lei per kilogram. În aceeaşi perioadă în Moldova preţul mediu angro a constituit 11,3 lei. În mai-iunie preţul pentru zahăr creşte în mod tradiţional. În acelaşi timp, este incorect să fie comparate preţurile de vânzare cu amănuntul, întrucât politica reţelelor comerciale şi viteza reînnoirii mărfii în diferite ţări se deosebeşte mult. Preţul la zahăr a crescut în această perioadă şi la producătorii moldoveni, dar deja la începutul lunii iulie a scăzut considerabil.