Chişinăul risipeşte prosteşte banii pentru agricultură

Subvenţiile în agricultură sunt acordate în mod discriminator FOTO: Adevărul

În anul 2013, agricultorii au primit subvenţii în valoare de peste 400 de milioane de lei. Un raport efectuat de Curtea de Conturi arată însă că aceşti bani au fost acordaţi în mod discriminator şi neechitabil.

Cea mai mare problemă în acordarea subvenţiilor agricole vizează criteriile de selecţie a beneficiarilor. Astfel, se pare că priveligiaţi sunt agenţii economici mari, pe când întreprinderile mici şi mijlocii nu reuşesc să obţină ajutor financiar din partea autorităţilor responsabile - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) şi Agenţia de Intervenţie şi  Plăţi pentru Agricultură (AIPA). „Expert-Grup” a lansat, cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova, studiul „Despre cum se pierd banii”, care monitorizează executarea rapoartelor Curţii de Conturi după auditul efectuat la Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli şi Fondul pentru Eficienţă Energetică în 2013.

Peste 50 de milioane de lei au fost cheltuiţi neregulamentar

Ideea de a susţine financiar agricultorii din ţară este mai veche de 15 ani, dar a putut fi definită ca subvenţionare abia în anul 2010, odată cu stabilirea cadrului normativ şi a mecanismelor de realizare a acestei acţiuni. Deşi procesul de finanţare a producătorilor agricoli a fost totuşi reformat în ultimii ani, acesta continuă să fie unul problematic. Formularea vagă a măsurilor de subvenţionare, nerespectarea condiţiilor impuse de regulamentul de subvenţionare, competenţa limitată a funcţionarilor, dar şi a beneficiarilor au generat cheltuieli neregulamentare de cel puţin 50 de milioane de lei. De asemenea, experţii care au lucrat la raportul privind alocarea subvenţiilor susţin că oferirea pe bună dreptate a altor 150 de milioane de lei poate fi pusă la îndoială. Un audit mai vechi realizat de Curtea de Conturi a stabilit că printre beneficiari sunt şi întreprinderile de procesare care nu au activităţi de producere, creştere şi cultivare a produselor agricole, dar care în perioada 2011-2013 au obţinut profituri de zeci de milioane de lei.

Doar producătorii mari primesc bani

Deşi informarea producătorilor se face la o scară relativ largă, prin intermediul MAIA, AIPA, paginilor web şi broşurilor, este cert faptul că micii producători rămân a fi mai puţin informaţi, iar accesul lor la ajutoarele materiale este limitat, spun experţii. Acest lucru este confirmat de numărul mic al beneficiarilor - doar 0,3% dintre proprietarii de terenuri agricole au primit un sprijin bănesc. De asemenea, până în acest moment, nu a fost găsit un mecanism de informare la nivel local. Un alt aspect ce trezeşte nemulţumire în rândul agricultorilor, dar şi al experţilor din domeniu este faptul că subvenţiile sunt oferite după principiul  „primul venit, primul servit”. Pentru că fondul material este unul limitat, primii care vor fi depus cererile vor avea şanse mai mari să primească întreaga sumă solicitată. Acest lucru este confirmat şi de reprezentantul centrului analitic „Expert-Grup” care a participat la realizarea raportului. „Lipsa procedurilor clare de depunere şi recepţionare a dosarelor a condiţionat întârzierea înregistrării a peste 111 cereri de subvenţionare, în condiţia în care suma oferită poate varia masiv în funcţie de data depunerii. Aceste întârzieri trezesc oarecare suspiciuni”, a declarat Tatiana Savva, economist Expert-Grup.

Autorităţile solicită documente inutile şi procesează cererile cu întârziere

Procesul de pregătire şi depunere a dosarelor şi a cererilor de subvenţionare este unul foarte important, dar din păcate disfuncţional, se mai menţionează în studiu. Regulamentul existent prevede prezentarea unor documente a căror utilitate nu este clară, se arată în raportul Curţii de Conturi. De exemplu, beneficiarul este obligat să prezinte un certificat ce atestă faptul că este membru al unei asociaţii obşteşti de profil, în timp ce legea cu privire la asociaţiile obşteşti stipulează că acestea sunt organizaţii constituite benevol, ceea ce relevă necorespunderea cadrului legislativ cu cel normativ. De asemenea, raportul prezentat constată faptul că regulamentul actual nu motivează relevanţa anexării planurilor de afaceri, mai cu seamă pentru că AIPA nu verifică realizarea acestora. Totodată acordarea subvenţiilor în baza unor planuri de afaceri neviabile duce la oferirea banilor publici unor producători care nu vor avea o activitate semnificativă în agricultură. Regulamentul mai prevede ca la depunerea cererii de subvenţionare să se prezinte „documentaţia tehnică, inclusiv proiectul sau schiţa de proiect a încăperilor unde se amplasează utilajele şi echipamentele cumpărate”. În acelaşi timp însă, nu se oferă o explicaţie clară a noţiunii de „documentaţie tehnică”, ceea ce determină producătorii să prezinte documente ce descriu superficial caracteristicile tehnice ale utilajului. Un alt aspect problematic ţine de activitatea subdiviziunilor teritoriale ale AIPA care ar trebui să trimită cererile recepţionate Direcţiei Administrare şi Control (DAC) în termen de 15 zile. S-a stabilit însă că în 12 cazuri subdiviziunile teritoriale au transmis solicitările cu depăşirea termenului stabilit, de la 67 la 111 zile lucrătoare.

Fondul pentru Eficienţa Energetică este ineficient

Nici subvenţiile în sectorul energetic nu au determinat o evoluţie a acestuia. În anul 2009, Republica Moldova a aderat la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice implementat de Uniunea Europeană. Ţintele stabilite de UE, printre care reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea surselor regenerabile de energie, au fost preluate şi de ţara noastră. Din păcate, se pare că nu au fost înregistrate progrese semnificative la acest capitol, deşi pentru realizarea reformelor necesare în sectorul energetic, Republica Moldova a obţinut din partea Comisiei Europene un suport bugetar de 36,3 milioane de euro. Totuşi, aprobarea unor acte legislativ-normative a fost amânată cu până la trei ani după data-limită. Acest lucru compromite alinierea ţării la aquis-ul comunitar. De asemenea, s-a constatat că managerii din instituţiile de profil nu deţin studii superioare corespunzătoare domeniului energetic, iar personalul este insuficient şi cu o rată înaltă de fluctuaţie.

Subvenţionarea producătorilor agricoli face parte din cadrul financiar care vine să realizeze politicile agricole la nivel naţional. În anul 2013, banii au fost repartizaţi pentru plantarea pomilor, viilor, construcţia şi renovarea serelor, procurarea utilajului agricol nou, renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, cumpărarea animalelor de prăsilă, renovarea frigiderelor şi irigarea terenurilor agricole.