Oamenii care demontează propaganda rusă din Ucraina

Republica Moldova trebuie să-şi recâştige piaţa informaţională proprie şi să creeze cât mai mult produs media autohton, pentru a evita soarta pe care o are acum Ucraina, este de părere, co-autoarea proiectului ”Stop Fake” de la Kiev, Margo Gontar. Aceasta ne-a vorbit într-un interviu despre proiectul la care participă şi despre războiul informaţional în care este implicată ţara sa şi rolul mass-media în această luptă.

Spune-mi, te rog unul-două cazuri interesante de falsuri ale presei ruse pe care le-aţi descoperit şi deconspirat.

Primul care-mi vine în cap este cazul ”băiatului crucificat”, la care am lucrat cu colegii de la Novaia Gazeta. Istoria este despre faptul că televiziunea publică din Rusia prezintă o ştire în care o femeie din Donbass pe nume Galina Puşneak, refugiată în Rusia şi mamă a patru copii, povesteşte despre faptul precum că a văzut cum luptătorii Gărzii Naţionale din Ucraina au răstignit un copil de trei ani în centrul oraşul Slaviansk, chiar sub ochii părinţilor lui şi în faţa mulţimii. Apoi, pentru a băga şi mai tare frica în oameni, maică-sa a fost legată de un tanc şi a fost târâtă prin piaţa din centrul oraşului unde a avut loc aşa-zisa răstignire.

Astfel, jurnaliştii de la Novaia Gazeta din Rusia s-au deplasat în Slaviansk la câteva zile după ce a fost prezentat acest subiect şi i-au intervievat pe oamenii care stăteau şi se odihneau în acea piaţă, majoritatea dintre ei declarând că locuiesc chiar în preajmă. Nici unul dintre localnici nu a declarat că a auzit despre acest caz, adăugând că, dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, cu siguranţă ar fi auzit toată lumea. Totodată, reportajul televiziunii ruse nu prezintă nimic altceva decât mărturia Galinei Puşneak – nici o poză, nici un filmuleţ, nici vreo altă declaraţie a altei persoane. În plus, femeia, locuitoare a Slavianskului, îi dă un alt nume celei mai importante piaţe din oraş, în timp ce povesteşte ”drama” petrecută în acel loc, la care cică ar fi fost martoră. După aceasta au început să apară alte detalii în acest context, cum ar fi faptul că Galina Puşneak este soţia unui luptător terorist din Donsbass, fost angajat al forţelor ”Berkut”, trupe care sunt învinuite de faptul că au deschis focul asupra manifestanţilor care protestau pe Euromaidan în Kiev, fapt ce a atras deasemenea suspiciuni asupra veridicităţii istoriei.

Cazul avionului doborât

Un alt caz interesant la care am lucrat, care nu este neapărat de răsunet, însă de la care au început manipulările referitoare la căderea avionului companiei Malaysia Airlines pe teritoriul Ucrainei, este istoria apărută în mai multe surse media ruseşti printre care Russia Today, conform căreia un controlor de trafic aerian de origine spaniolă pe nume Carlos care lucrează la aeroportul ”Borispol” din Kiev, ar fi văzut două avioane de vânătoare ucraineşti lângă Boeingul malaezian, înainte ca acesta să dispară de pe radar. Acesta ar fi postat pe contul său de Twitter un mesaj în acest sens.

Din text nu se înţelegea cum a văzut Carlos acest lucru, cine este el în general şi dacă întradevăr lucrează la aeroportul din Kiev, mai ales că pe contul său de Twitter scria că nu lucrează nicăieri. Astfel ne-am adresat la ”Ukraeroruh” (n.r. serviciul de stat de aviaţie), care se ocupă de selectarea şi angajarea personalului care lucrează în cadrul aeroporturilor. I-am întrebat de Carlos, dat fiind că aşa a fost prezentat în media rusească, fără cel de-al doilea nume. Reprezentanţii instituţiei ne-au comunicat că, în primul rând, nu lucrează o astfel de persoană la ei, iar în al doilea rând ne-au menţionat că nici nu ar fi posibil să lucreze o astfel de persoană la ei, deoarece legea nu permite ocuparea acestor funcţii decât de către cetăţenii ucraineni, astfel un cetăţean străin nu ar fi fost selectat nici măcar pentru probe, darămite să fie angajat. După aceasta noi am publicat documente în acest sens, apoi am primit mai multe comentarii despre faptul că despre acest ”Carlos” s-a mai auzit cu vreo două luni în urmă încă în timpul evenimentelor intense de pe Euromaidan, în diferite istorii false similare.

Jocul propagandei ruse

Aţi primit vreun feedback din partea mass-media ruseşti la activitatea pe care o desfăşuraţi? Spune-mi, te rog, care este reacţia lor la faptul că-i deconspiraţi şi dacă încearcă în vreun fel să reducă impactul pe care-l aveţi şi să-şi perfecţioneze metodele?

Păi, dat fiind făptul că noi încercăm să deconspirăm falsurile din mass-media în general, un exemplu în acest sens ar fi cazul în care postul de televiziune public din Rusia, Pervîi Kanal, a încercat să exploateze la maxim o scăpare a unui post de televiziune ucrainean făcută într-o ştire referitoare la situaţia din Crimeea, pe care noi la fel am scos-o la lumină. Deci, dat fiind că mass-media ucraineană nu mai are acces în Crimeea, postul Espreso TV de la Kiev a publicat un material realizat şi trimis de un post de televiziune tătar din regiune în care se vorbeşte că-n peninsulă rafturile magazinelor sunt goale. Materialul respectiv conţinea o fotografie cu rafturile goale a unui supermarket, pe care noi am verificat-o şi s-a dovedit a fi făcută în SUA în anul 2012. Astfel Pervîi Kanal, a luat fotografia de pe site-ul nostru şi şi-a atribuit faptul că ei au demonstrat că e falsă, iar pe noi ne-a prezentat drept cei care răspândesc informaţii false. Aceasta a fi singura formă de feedback de acest gen, în rest reacţia lor se caracterizează prin schimbarea din când în când a tacticii şi termenilor folosiţi pentru descrierea puterii de la Kiev şi armata ucraineană şi tendinţa de a-şi diversifica metodele. De exemplu încearcă să arunce anumite momeli informaţionale unor instituţii media de prestigiu din Ucraina, ca mai apoi să le învinuiască de minciună. Într-un fel vor să folosescă metoda prin care-i deconspirăm noi, împotriva noastră, adică a mass-media ucraineană, deoarece în această activitate s-au implicat un număr mare de instituţii media de la noi din ţară împreună cu care încercăm să ne apărăm de atacurile lor informaţionale. Evident, o altă reacţie este activizarea trollilor, adică postacilor sau comentatorilor, care are loc deobicei pe reţelele de socializare, după publicarea unui material reuşit de desfiinţare a falsurilor lor. Unii îmi scriu mie direct mesaje de ură şi de ameninţare din când în când. Unul din aspectele războiului pe care-l duc este faptul că deseori ei nu se axează neapărat pe faptul ca oamenii să-i creadă, ci să arunce o cantitate atât de mare de informaţii, toată în acelaşi timp şi prin intermediul atâtor mijloace media ruseşti şi în atâtea limbi, încât atunci când vrei verifici ceva pe internet, să găseşti confirmarea oricărei prostii nu doar pe un site, ci pe zeci. Astfel oamenii ajung totuşi să creadă, deoarece văd că s-a scris despre un anumit lucru în acelaşi mod pe atâtea surse.
În final, mass-media rusească de propagandă încearcă să-şi perfecţioneze şi din punct de vedere tehnic metodele de crearea a falsului, dacă este să vorbim de exemplu de trucurile cu filmuleţe şi fotografii, după ce ei văd că le deconspirăm.

Înşelăciune permanentă

De anul trecut, de când a început această ofensivă propagandistică a Rusiei în Ucraina, aceasta s-a intensificat sau s-a menţinut la acelaşi nivel? Cum poate fi caracterizată ultima perioadă, din acest punct de vedere?

În primul rând eu nu cred că ea a început anul trecut, aceasta a existat întotdeauna, dacă nu prin ştiri, atunci prin conţinut media de alt gen cum ar fi emisiuni, filme sau seriale de tot felul, manifestându-se deschis pro Rusia şi fiind cumpărată şi consumată pe larg în Ucraina. Pur şi simplu în martie anul trecut am început noi să reacţionăm, însă întradevăr toată lumea a remarcat faptul că ea s-ă tot intensificat în ultima perioadă şi a luat forma unui fel de nebunie în masă. La noi există chiar şi multe glume precum cea că postul TV ”Rossia 24” trebuie redenumit în ”Rossia 24 de ore despre Ucraina”.

Republica Moldova are nevoie de presă puternică

Ce recomandări ai putea face pentru Republica Moldova ca să nu ajungă în situaţia în care a ajuns Ucraina în ceea ce priveşte ofensiva propagandistică rusă? Cum trebuie acţionat ca să fie respinsă această propagandă?

Republica Moldova trebuie să-şi creeze propriul produs media şi să se raporteze cu atenţie la ceea ce se întâmplă în interiorul şi în jurul ei. Adică trebuie să vedeţi cât de multe emisiuni, talk show-uri, muzică sau chiar filme şi seriale proprii aveţi şi care e procentajul celor străine, să aveţi grijă la ce filme sau emisiuni străine vă uitaţi sau ce alte produse media străine consumaţi. Dacă nu le aveţi pe ale voastre, atunci vor apărea cele străine şi trebuie să vedeţi de unde vin acestea şi ce ar putea urmări. Acestea sunt lucruri simple la prima vedere, însă anume ele crează baza, deoarece în Ucraina anume astfel a fost construită această bază pe care ulterior au fost clădită această propagandă – au fost create diferite mituri rele despre Ucraina şi i-a fost formată această loialitate faţă de Rusia unei părţi din populaţie. Oamenilor nu le-a fost prezentată ţara lor astfel încât, în cazul în care vine Rusia şi le zice ”ia haideţi cu noi”, ei să le răspundă ”nu, merci, nouă aici nu ne este rău”. Deci, în concluzie, sfatul de bază ar fi să nu vă relaxaţi şi să fiţi atenţi, deoarece noi eram foarte relaxaţi şi concentraţi pe chestii personale minore şi nu ne dădeam seama că între timp Rusia făcea ceea ce făcea şi nu mă refer la oamenii de acolo, ci la Rusia ca politică. Urmăream cumva de la distanţă din când în când şi eram prea încrezuţi că anumite lucruri nu pot să se întâmple.

Proiectul Stop Fake se ocupă de deconspirarea falsurilor şi propagandei din mass-media rusească referitoare la Ucraina şi nu numai.