Integritatea profesională îi sperie pe politicienii din Republica Moldova. „E posibil ca funcţionarul să uite să includă în declaraţia de avere anumite bunuri pe care le deţine”

Politicienii se tem de reforme în domeniul justiţiei, la fel ca şi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Aceştia s-au opus mai multor măsuri de control şi declarare a averilor şi integrităţii profesionale, propuse de experţi internaţionali sau reprezentanţi ai societăţii civile, în cadrul dezbaterilor publice pe marginea noului pachet de proiecte de legi pentru reformarea CNI.

În timpul dezbaterilor, care au avut loc vineri, ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a insistat pe faptul ca în noile legi să fie introdusă şi o prevedere care să-i permită funcţionarului să-şi modifice declaraţia de avere. „Este posibil ca acesta să fi uitat să includă în ea anumite bunuri pe care le deţine sau venituri pe care le are”, şi-a argumentat poziţia ministrul. De aceeaşi părere a fost şi colegul său de la minister, viceministrul Nicolae Eşanu, dar şi actualul director al CNI, Anatolie Donciu. Ultimul a invocat experienţa altor state, precum Lituania, care ar urma acest exemplu.

„Funcţionarii nu uită să-şi declare căţelul de rasă, în schimb uită să-şi declare zece hectare de teren”

Experţii internaţionali consideră că, în noile legi, prevederile actuale din legea cu privire la CNI trebuie menţinute, iar corectarea declaraţiilor de avere să nu fie posibilă după ce acestea au fost depuse de către funcţionari. Aceştia admit rectificarea declaraţiilor de avere, dar cu condiţia ca funcţionarii să fie sancţionaţi penal pentru falsul în declaraţii. Totodată, ei spun că toate declaraţiile de avere şi de interese, după modificare, trebuie să fie făcute publice pe internet, aşa cum se face în alte ţări.

„În alte jurisdicţii există sancţiuni penale pentru falsul în declaraţii atunci când spui că ai uitat să-ţi declari casa în care trăieşti, maşina pe care o conduci sau moşia de pe urmă căreia reuşeşti să-ţi faci vacanţe peste tot în lume. Cred că ar trebui să evaluăm un pic mai în profunzime acest aspect al intenţiei sau al culpei şi să vedem, într-adevăr, dacă oamenii puteau uita că locuiesc într-o vilă centrală sau dacă, într-adevăr, au uitat să declare un cont în care au câţiva lei (...) Din experienţa României, vă spun că funcţionarii nu uită să-şi declare căţelul de rasă, în schimb uită să-şi declare zece hectare de teren, vreo patru blocuri de apartamente sau casa în care locuiesc. Deci, cred că, dacă tot vorbim de transparentizarea vieţii publice, este bine ca cetăţenii să vadă cam ce lucruri au fost uitate de funcţionarii publici şi să mai scrie şi presa despre ce mai uită aceştia”, a declarat expertul anticorupţie din România, Laura Ştefan.

Precizăm că pachetul de legi, supus vineri dezbaterilor publice, conţine trei proiecte de legi. Este vorba despre proiectul legii cu privire la declararea averilor şi intereselor personale, proiectul legii cu privire la crearea Centrului Naţional de Integritate (care ar urma să înlocuiască actuala Comisie Naţională de Integritate) şi un proiect de modificare a legilor care intră în contradicţie cu cele două documente.

Politicienii nu vor să fie verificaţi

Vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, s-a pronunţat vehement împotriva noului pachet de legi, declarându-se împotriva desfiinţării CNI şi înlocuirea acesteia cu Centrul Naţional de Integritate. El s-a arătat nemulţumit şi de modalitatea de verificare şi sancţionare a integrităţii profesionale. „Acest proiect este unul de sabotare a luptei cu corupţia, deoarece ceea ce se propune în acest proiect va duce la o imposibilitate a luptei cu corupţia pe o perioadă de cel puţin doi ani de zile”, crede Strătilă.

Politicienii au fost preocupaţi, de asemenea, de situaţiile în care soţii sau soţiile funcţionarilor publici care lucrează sau locuiesc peste hotare vor trebui să-şi declare averile din străinătate. Reprezentanţii societăţii civile au subliniat însă că dezbaterile trebuie să se concentreze pe prevederile de bază ale legii, nu pe excepţii, deoarece sunt destul de rare situaţiile în care soţul sau soţia unui funcţionar public de rang înalt munceşte peste hotare. Ei au afirmat că eventualele situaţii de acest gen vor fi tratate şi rezolvate ca excepţii în cazul analizării dosarului de integritate a unui astfel de funcţionar.

Totodată, societatea civilă din Republica Moldova s-a arătat sceptică în ceea ce priveşte adoptarea de către Parlament a pachetului de legi de reformare a CNI în forma în care vor fi trimise spre adoptare. Membrii ONG-urilor din Moldova au atras atenţia că proiectele de legi au fost supuse expertizei experţilor internaţionali, care au contribuit la crearea unor pachete similare de legi în mai multe ţări ale Uniunii Europene şi unde acestea funcţionează. În Republica Moldova însă, spun ei, pachetele de legi vor fi ciopârţite prin Parlament şi Guvern, iar în final riscă să devină „sterile”.

Pachetul de legi face parte din strategia de reformare a sectorului justiţiei susţinută de partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, printre care Uniunea Europeană şi Statele Unite.