Gaburici intră în lupta pentru leul moldovenesc

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Leul moldovenesc s-a depreciat foarte mult
Leul moldovenesc s-a depreciat foarte mult

Chiril Gaburici va încerca azi să obţină învestirea ca premier al Republicii Moldova în condiţiile în care leul moldovenesc se depreciază în ritm accelerat în faţa principalelor valute. Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei recunoaşte cu jumătate de gură că nu poate face mai nimic, iar Fundaţia Universitară a Mării Negre avertizează că singura soluţie este obţinerea unei credit internaţional.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, a oferit explicaţii referitoare la cauzele care au dus la deprecierea puternică a monedei naţionale. Potrivit lui, principalii factori care au dus la situaţia actuală sunt micşorarea semnificativă a sumei de bani venită din afara ţării, scăderea volumului de bani străini existenţi pe piaţa valutară din Republica Moldova şi instabilitatea politică internă.

Gaburici promite că va rezolva problema

După întâlnirea cu reprezentanţii Partidului Democrat, premierul desemnat, Chiril Gaburici, a fost întrebat de către jurnalişti dacă urmăreşte situaţia actuală de pe piaţa valutară din Republica Moldova şi ce soluţii are. Acesta a declarat că urmăreşte foarte atent situaţia şi că regretă ceea ce se întâmplă. Gaburici este de părere că Banca Naţională trebuia să ia anumite măsuri pentru rezolvarea situaţiei şi că, imediat după ce va fi numit, ”guvernul se va implica şi el imediat cu anumite acţiuni în acest sens”. Premierul desemnat a mai menţionat că nu exclude că pot exista unele riscuri legate de întârzieri la plata salariilor bugetarilor şi pensiilor dar spune că şi aceste lucruri vor fi rezolvate imediat după instalarea noului guvern.

Explicaţiile lui Drăguţanu

Guvernatorul BNM a explicat că presiunea pe export se manifestă prin tendinţa de diminuare a exportului şi prin restricţiile de furnizare a mărfurilor moldoveneşti pe piaţa Rusiei, impuse de Moscova. Problema remitenţelor este deasemenea legată în mare parte de Rusia datorită situaţiei dificile şi recesiunii în care se află această ţară şi datorită faptului că două treimi din banii veniţi din afară în Republica Moldova provin din Rusia. Aceasta, în condiţiile în care în medie 25 la sută din veniturile unei familii din Moldova le consituie banii din străinătate. În aceeaşi ordine de idei, Drăguţanu explică faptul că, în egală măsură, situaţia leului moldovenesc este influenţată de o depreciere foarte puternică a rublei ruseşti faţă de dolarul american, aceasta fiind şi una din explicaţiile scăderii ofertei nete de valută străină pe piaţa valutară locală.

”Deprecierea anuală a rublei ruseşti a fost de circa 70%, iar asta înseamnă că concetăţenii noştri care muncesc în Federaţia Rusă fie au salariu în ruble şi trimit ruble acasă pentru care primesc mai puţini lei, fie cumpără dolari mult mai scump, de două ori mai scumpi în Federaţia Rusă şi-i trimit în Moldova”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale.

Cu toate acestea, Dorin Drăguţanu a declarat că în Republica Moldova există mai mult decât suficientă valută străină, atâta doar că oamenii care o deţin nu prea se grăbesc să o vândă iar de celaltă parte există o disperare a celorlalţi de a o cumpăra.

Eforturi inutile

Dorin Drăguţanu a explicat că instituţia pe care o conduce a luat toate măsurile care-i stau în puteri şi va acţiona în continuare cu instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a remedia situaţia dar în mecanismul de menţinere pe linia de plutire a monedei naţionale participă şi alte componente cum ar fi alte instituţii ale statului (n.r. ca parlamentul şi guvernul) şi lumea oamenilor de afaceri, care trebuie deasemenea să-şi facă treaba. Astfel guvernatorul BNM a declarat că este urgentă nevoie de alegerea unui guvern cu care să fie discutate noi măsuri de redresare economică propuse de Banca Naţională şi care să vină la rândul său cu propuneri în acest sens pe care să le realizeze.

Deocamdată, Dorin Drăguţanu vede rezolvarea situaţiei grave pe piaţa valutară naţională prin ”metoda de adaptare naturală a economiei” care constă în reducerea consumului populaţiei şi importurilor şi prin a-i determina pe cei care deţin valută străină să şi-o vândă. În acelaşi timp el a anunţat că BNM a majorat rata de bază la credite de la 8,5% la 13,5%. Totodată, şeful Băncii Naţionale a dat asigurări că piaţa valutară se va stabiliza.

Nevoia unui guvern stabil

Tot astăzi Departamentul Economic al Fundaţiei Universitare a Mării Negre a tras un semnal de alarmă privind deteriorarea dramatică a economiei Republicii Moldova, pe care o consideră ”întrecută ca dinamică numai de Ucraina (teritoriul unui conflict major în curs de desfăşurare) şi Belarus (ţară izolată politic şi economic de comunitatea internaţională, cu legături exterioare numai spre spaţiul rusesc)”.

Instituţia face un portret recent al situaţiei economice a Republicii Moldova despre care spune că este una de-a dreptul ”catastrofală” şi spune că în aceste condiţii, singura oportunitate de a salva ţara nu poate să vină decât prin creşterea finanţării grupului FMI – Banca Mondială – UE, prin acordarea unui pachet de împrumut de 1-1,5 miliarde USD.

Departamentul Economic al Fundaţiei Universitare a Mării Negre spune că, totuşi, pentru a obţine acest împrumut Republica Moldova are nevoie de un guvern stabil, deschis faţă de reformele economice şi cele din justiţie. ”Clasamentul OECD, alcătuit după riscul politic de ţară şi întocmit la 31.01.2015, arată că Republica Moldova avea risc maxim, adică 7, cum mai au în Europa doar Kosovo, Belarus şi Ucraina sau pe alte continente statele eşuate. În acest context, la Chişinău se propune un guvern minoritar în Parlament, în frunte cu un premier necunoscut şi neangajat politic, cu costuri politice şi economice extrem de mari. Instalarea unui guvern minoritar (PLDM-PD), cu susţinere condiţionată şi selectivă a PCRM în Parlament, va fi un guvern slab, instabil şi incapabil să producă reforme. Această decizie va puneîn pericol stabilitatea economică a statului şi va conduce la declanşarea unei crize economice şi sociale de o amploare fără precedent şi de o intensitate mai mare decât cea din 1998”, se anunţă într-un comunicat al instituţiei.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite