Secretele bucătarilor: Cum transformi florile în delicii culinare
0Flori de salcâm pane, flori de dovleac pane sau umplute cu carne de pui şi orez. Sunt câteva dintre întrebuinţările la care nu ne gândim când vedem o floare, dar care reprezintă adevărate delicatese. Acestea sunt dezvăluite amatorilor în prima carte de bucate dedicată florilor.
Doi bucătari şi o idee sunt principalele „ingrediente” ale primei cărţi de bucate dedicate în exclusivitate florilor şi modulului în care acestea se transformă dintr-o bucurie a privirii şi a mirosului într-o satisfacţie gastronomică rafinată. Ideea le aparţine celor de la Fundaţia ADEPT Transilvania şi a fost materializată graţie unui proiect cu finanţare europeană: „Wild Flower Europe”.
„Ideea s-a născut cumva natural, în urma proiectului pe care Fundaţia ADEPT, împreună cu parteneri din Bulgaria, Anglia, Slovenia şi Croaţia, l-a derulat. Dacă ideea proiectului a fost să conştientizăm publicul cu privire la importanţa florilor, în special a celor de câmp, ne-am gândit că este necesar să păstrăm, într-o carte, şi o parte din cultura şi tradiţia noastră privind flori. Noi acum am uitat, dar bunicile noastre foloseau flori în bucătărie”, ne explică demersul Laura Chirilă, responsabilul cu marketingul şi comunicarea în cadrul fundaţiei.
Bucătarul Groza a furat meserie de la socăciţe
Următorul pas a fost găsirea a doi bucătari care să ştie reţete având printre ingrediente diverse flori. Primul a fost sălăjeanul Mircea Groza, care se implicase deja în proiect participând la Festivalul Florilor de Câmp. Bucătarul vine cu 15 reţete, culese din satele Sălajului şi redate, după cum mărturiseşte chiar el, „în spiritul autentic ţărănesc. Socăciţele nu măsoară şi nu cântăresc ingredientele, ci pur şi simplu ştiu, din experienţă, care este cantitatea necesară”, explică el.
Socăciţele erau – şi în unele zone mai sunt şi astăzi – personaje extrem de importante ale satului transilvănean. Ele erau femeile la care apela tot satul la nunţi, botezuri şi înmormântări, socăciţele fiind cele care se ocupau de organizare şi de prepararea mâncării necesare. „Bunica mea, Florica Barna „a li Hilimon”, era una dintre cele mai vestite socăciţe”, îşi divulgă bucătarul sursa pasiunii sale pentru gătit, dar şi izvorul nesecat de reţete tradiţionale de care dispune.
De la Florica Barna „a li Hilimon”, din Hida, a învăţat Mircea Groza, de exemplu, că florile de salcâm nu doar miros frumos, ci au şi un gust foarte bun, mai cu seamă când sunt făcute pane şi mai sunt şi îndulcite cu puţină miere. La fel pot fi pregătite şi florile de soc, în timp de din florile de dovleac se pot face aperitive (dacă sunt gătite pane), sau chiar fel principal, ele putând sta la baza unui soi de sărmăluţe, umplute cu carne de pui, orez, legume şi mărar.
Maestrul trufelor
Cartea de bucate va conţine 15 astfel de reţete tradiţionale, prezentate de Mircea Groza. La ele se adaugă alte 10, de inspiraţie mai modernă, puse la dispoziţie de Jonas Schafer, un maestru bucătar din Mureş, care are o pensiune în care îşi răsfaţă clienţii cu reţetele respective. Bucătarul mureşean propune reţete pe baze de trufe (ciuperci comestibile considerate delicatese). Ravioli cu trufe şi gălbenuş de ou ori paste cu şalău şi trufe sunt două dintre specialităţile propuse de Schafer.
Reţetă de flori de salcâm pane
Ingrediente:
Flori de salcâm frumoase, întregi
Făină
Ouă
Zahăr vanilat
Puţină sare
Lapte
Miere sau zahăr pudră
Mod de preparere:
Din ouă, lapte, făină, puţină sare şi zahăr vanilat se face o cocă subţire (ca la clătite). Se spală florile şi, puţin ude, se trec prin cocă şi se prăjesc în baie de ulei. Se scot pe hârtie absorbantă sau pe un grătar pentru a se scurge excesul de ulei.Se pot folosi şi frunzele, care se spală, se şterg şi se prăjesc fără cocă, devenind crocante. Florile şi frunzele de salcâm astfel pregătite se servesc stropite cu miere sau presărate cu zahăr pudră.
Citeşte şi FOTO Un... ţăran la Palatul Elisabeta. Mircea Groza a dus Casei Regale un coş cu bunătăţi locale
FOTO Nimic nu e ca... ceapa-n bucate. Delicii culinare pregătite la ceaun în care ceapa e ”regină”