Cât de sănătos este să mâncăm insecte. Riscurile introducerii muştelor şi greierilor în alimentaţie
0Comisia Europeană a anunţat, recent, că lucrează la revizuirea legislaţiei referitoare la alimentele noi, dorindu-se introducerea în alimentaţia umană a insectelor, ca sursă de proteine. Anunţul i-a intrigat pe unii nutriţionişti.
În viitorul apropiat, muştele, greierii şi viermii de mătase ar putea face parte din alimentaţia de zi cu zi. Cel puţin asta consideră Comisia Europeană, care a anunţat, recent, că a solicitat Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (European Food Safety Authority - EFSA) o cercetare cu privire la siguranţa consumului de insecte. Ulterior, EFSA a apreciat că folosirea insectelor ca sursă de hrană şi nutreţ are importante beneficii de mediu, economice şi de securitate alimentară, prin prisma faptului că fermele de insecte ar duce la emisii mai mici de gaze cu efect de seră şi amoniac decât cele de bovine sau porcine şi la o eficienţă mai mare în conversia furajelor în proteine, dar şi prin faptul că, pornind de la modelul asiatic, insectele ar putea reprezenta o bună sursă de proteine de calitate pentru om.
Nutriţionistul Marius Călinici crede că, nu întâmplător, discuţia despre introducerea insectelor în alimentaţia europenilor a apărut cam în acelaşi timp cu ”asaltul” asupra cărnii procesate, fie că vorbim despre cea de pui, porc, vită sau alte surse convenţionale de carne folosite în alimentaţie. ”În momentul de faţă, pentru mine, ca nutriţionist de formaţie clasică, apare problema: de ce se fac aceste viraje. Admit ideea că în spatele consumului de anumite tipuri de carne sunt interese economice şi politice, dar problema e că argumentele medicale invocate sunt bazate în primul rând pe afirmaţii, şi mai puţin pe dovezi”, spune el.
Nutriţionistul avertizează asupra riscului de a elimina carnea sau anumite tipuri de carne din alimentaţie, întrucât - spune el - carnea albă, spre exemplu, nu acoperă nevoile de proteine ale unui organism, apărând necesitatea consumului de carne roşie, brusc considerată cancerigenă. Iar insectele nu reprezintă, în opinia sa, o alternativă sigură.
”Sunt cel puţin trei întrebări pe care trebuie să ni le punem şi la care nu ni se oferă, deocamdată, nici un răspuns: se cunoaşte suficient despre potenţialul alergen al acestor surse de proteine (insecte - n.a.)? Dacă am rezerve referitoare la organismele modificate genetic, nu ar trebui să am rezerve şi referitor la aceste surse neconvenţionale de proteine? Şi, nu în ultimul rând, Priscilla White (medic american, pionier în tratarea diabetului gestaţional şi a diabetului juvenil - n.a.) spunea că mai uşor schimbi religia unui popor decât principiile alimentare. S-a gândit cineva la problemele mari de conflict cu valorile fundamentale legate de obiceiurile alimentare ale populaţiei europene?” - se întreabă nutriţionistul.
”Sunt nesigure, iar ceea ce nu este sigur, este potenţial periculos”
Argumentul că astfel de alimente sunt consumate deja în ţările asiatice nu este, în opinia specialistului, unul solid, întrucât acolo necesitatea de a apela la această sursă de proteine a apărut cu mult timp în urmă, ca expresie a lipsei surselor convenţionale de proteine - ceea ce nu este cazul într-o Europă tot mai depopulată - şi adaptarea organismului s-a produs treptat. ”Organismul nostru nu ştiu dacă dispune de echipamentul enzimatic adecvat. Nu în ultimul timp, trebuie să ne gândim şi la impactul psihic al unui astfel de viraj”, spune Marius Călinici, apreciind că, în calitatea sa de specialist în nutriţie, are ”foarte mari rezerve” faţă de oportunitatea introducerii insectelor în alimentaţia europenilor. ”Sunt nesigure, iar ceea ce nu este sigur, este potenţial periculos”, conchide el.
Vă mai recomandăm:
Zece semne că faci infarct. Simptomele care îţi pot salva viaţa
Se încarcă comentariile...
