Top 10 evadări celebre din puşcăriile româneşti. Cum a scăpat de după gratii infamul Berilă, criminalul brutarilor

De-a lungului timpului, deţinuţi periculoşi sau infractori de drept comun au rămas în istoria puşcăriilor din România după ce au reuşit să iasă din spatele gratiilor, în urma unor evadări demne de scenarii de film.

”Adevărul” vă prezintă astăzi o parte dintre cele mai interesante evadări, înregistrate începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre. 

1. Evadarea hoţului care a furat ”Cloşca cu puii de aur”

În noiembrie 1875, în Senatul României a avut loc un furt mai puţin obişnuit, care a rămas în istoria poliţiei române. Tezaurul „Cloşca cu puii de aur“, expus într-una dintre sălile instituţiei a fost furat, hoţul decupând o gaură în tavanul clădirii.

Hoţul a fost prins în scurt timp de poliţişti. Acesta vizitase Senatul, iar după încheierea programului s-a ascuns în clădire. În timpul cercetărilor a declarat poliţiştilor că a vrut să rămână în istorie drept „cel mai celebru hoţ“.

Închisoarea în care era închis hoţul Patazescu a fost luată cu asalt de ziarişti, care doreau să obţină interviu de ”cel mai celebru hoţ”. Proftând de faptul că gardienii nu mai închiau celula în care era încarcerat Pantazescu a reuşit să fugă din închisoare, după ce a îmbrăcat un costum nou, primit cadou pentru un interviu. A fost prins după şapte ore de poliţişti. 

2. Evadarea lui Pantelimon, haiducul de la Piatra Neamţ

La începutul anilor 1900, unul dintre cei mai curajoşi şi vestiţi haiduci din judeţul Neamţ, căruia i se dedicase cântece de vitejie, a fost închis închisorile din Botoşani, Doftana şi Piatra Neamţ pentru „crime de tâlhărie“. În 1913, Toader Pantelimon se afla în închisoarea din Piatra Neamţ, din care nu reuşise până atunci să evadeze nimeni. Deţinuţii erau legaţi cu lanţuri la mâini şi la picioare. Având o mare influenţă asupra celorlalţi deţinuţi, haiducul Pantelimon a pus la cale o revoltă în închisoare.  Atacul s-a dat în prima duminică din august 1913. Paznicii au fost dezarmaţi, iar toţi deţinuţii au fugit. Pantelimon a fosst prins, iar pentru el s-a pregătit în penitenciar „camera de fier“.

3. Evadările lui Max Goldstein, „Ciungul”

Originar din Bârlad, Max Goldstein a fost considerat drept cel mai mare terorist român al anilor 1920. În decembrie 1920, după deschiderea Senatului, o bombă a explodat, în atentat murind mai mulţi episcopi şi senatori, precum şi un ministru. Conducătorul grupării teroriste comuniste a fost Max Goldstein, care rămăsese fără un braţ în timpul confecţionării explozibililor. Arestat la scurt timp după atentat, Max Goldstein, zis „Ciungul“, a reuşit să evadeze din Arestul Poliţiei Capitalei, după ce a dezarmat paznicul care îl conducea la toaletă. Prins după două zile, Goldstein a reuşit din nou să evadeze în timp ce era condus la Curtea Marţială.  

4. Evadarea lui Berilă, ucigaşul brutarilor

Berilă este considerat unul dintre cei mai odioşi criminali din România, după ce a ucis nu mai puţin de 20 de oameni, fiorosul Berilă a reuşit să fugă de două ori din puşcăriile în care a fost încarcerat. Condamnat la muncă silnică pe viaţă după ce omorâse cei 20 de oameni, majoritatea brutari, Berilă a fost închis prima dată la Penitenciarul Galaţi. În spatele gratiilor, criminalul cu o alură impresionantă s-a transformat într-un mieluşel, plângând în faţa gardienilor. Dus la muncă cu lanţuri la mâni şi la picioare, criminalul a reuşit să-şi scoată lanţurile şi să fugă de sub nasul gardienilor. A fost prins la Slatina, de unde a evadat din nou. A fost prins la scurt timp după ce se angajase la o brutărie, unde pregătea un nou atac. Berilă şi-a găsit sfâşitul în detenţie.

5. Evadarea prin tunelul de la Aiud

Considerată una dintre cele mai dure puşcării din România, Penitenciarul din Aiud  a fost în primăvara anului 1990, unei evadări ca-n filme. Doi criminali, Gheorghe Bugaenco şi Dumitru Goldeanu, condamnaţi la câte 25 de ani de închisoare pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, au reuşit să fugă din închisoare duăî ce au săpat un tunel de aproximativ nouă metri lungime, săpat din timp. Tunelul, cu o lăţime de 67 cm şi înalt de 42 cm fusese consolidat cu armături metalice pentru a nu se surpa. Traseul pornea din interiorul Secţiei de vopsitorie a întreprinderii speciale până în afara perimetrului păzit. Tunelul a fost săpat în 4 luni, deţinuţii lucrau la vopsitorie şi, sub pretextul că doresc să facă ore suplimentare, au reuşit să sape sub pământ fără a fi prinşi de agenţii de pază. 

6. Evadare prin gratii tăiate cu lamele de ras

În martie 2000, şase deţinuţi din Penitenciarul Colibaşi au reuşit cea mai spectaculoasă evadare din România ultimilor ani. Condamnaţii au tăiat gratiile de la grilajul de siguranţă, au escaladat fereastra, au trecut pe sub două garduri de sârmă ghimpată şi printr-un tunel săpat pe sub prefabricatele din beton. Gratiile au fost tăiate cu ajutorul unor dispozitive artizanale făcute din lame de ras, introduse în dibluri de lemn. 

7. Evadarea traficatului de droguri Traşcă

În anul 2003, arestul Poliţiei Capitale avea să înregistreze una dintre cele mai spectaculoase evadări. Deţinutul care a pus la cale fuga a fost cunoscutl traficant de droguri Marian Traşcă. În noiembrie 2003, Traşcă fusese dus la audieri în faţa procurorilor, iar la întoarcere gardienii care trebuia să-l preia în custodie l-au ”uitat” pur şi simplu pe hol. Profitând de bâlbâiala poliţiştilor, Marian Trasca a iesit pur şi simplu din cladirea Poliţiei Capitalei, fără sa fie oprit de nimeni. Mai mult, lipsa sa din celulă a fost observată abia seara. Ulterior, Traşcă i-a contactat telefonic pe anchetatori, dându-le indicaţii unde poate fi găsit.

8. Evadarea de la Galaţi

Doi tineri, aflaţi  în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi, au reuşit să evadeze într-un mod de-a dreptul spectaculos pe 28 aprilie 2013.
Evadaţii au fost prinşi de poliţişti după ce au apucat să se bucure de libertate foarte puţin timp: unul o jumătate de oră, iar celălalt trei ore.
„În baza sesizării, la nivelul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Galaţi s-a constituit o echipă operativă formată din poliţişti de investigaţii criminale care, în urma primelor verificări, a stabilit faptul că, după masa de prânz, cei doi, folosind o bucată de platbandă metalică, pe care au desprins-o de la un pat din celulă, au scos câteva cărămizi din zidul camerei de arest şi au fugit prin orificiul astfel creat”, au precizat atunci reprezentanţii IPJ Galaţi. Cei doi tineri, cu vârste de 22, respectiv 24 ani, ambii din Galaţi, erau arestaţi preventiv pentru tentativă de omor, furt calificat şi tâlhărie.

9. Marea evadare de la Cluj, după inundarea arestului

Patru infractori care au reuşit să evadeze din Arestul Poliţiei Cluj, în ianuarie 2015, în urma unui plan bine pus la punct. Ei au rămas nesupravegheaţi , deoarece un complice şi-a dat foc, iar gardienii şi-au concentrat atenţia asupra acestuia. 

Cei patru infractori aflaţi în camera de recreaţie au avut circa o oră la dispoziţie, timp în care nu au fost supravegheaţi de nimeni. Ei au observat că săptămâna precedentă, muncitorii Companiei de Apă-Canal din Cluj-Napoca a avut o intervenţie şi au lăsat mai multe gratii nesudate. 

Întrucât zilele precedente a plouat foarte mult, celulele şi coridoarele arestului au fost inundate. A fost chemată o vidanjă de la Compania de Apă Someş şi muncitorii s-au apucat de lucru. Furtunul a fost introdus prin gratiile de la geamul sălii de recreaţie. Întrucât cantitatea de apă era mare, angajaţii de la Apă-Canal au decis să introducă un furtun mai mare. Pentu asta a fost nevoie să forţeze mai multe gratii de la geamul din sala de recreaţie. După ce au rezolvat problema, muncitorii au lăsat gratiile nesudate.  Când au rămas singuri, infractorii au reuşit să îndepărteze cu uşurinţă barele din fier. Astfel, cei patru deţinuţi au ajuns direct în strada Traian, din centrul oraşului. Camera unde se aflau comunica direct cu exteriorul.

10. Evadarea demnă de Cascadorii Râsului de la Iaşi

Doi basarabeni capturaţi în baza unor mandate europene de arestare au reuşit să fugă de sub nasul poliţiştilor care îi escortau, la scurt timp după ce au primit mandatele de arestare. . Moldovenii Ion Ţîgănescu (38 ani) şi Ion Nica (29 ani) fuseseră capturaţi în judeţul Vaslui, urmare a solicitărilor autorităţilor din Portugalia şi Elveţia, la începutul acestei luni.

Ceilalţi doi agenţi care, teoretic, ar fi trebuit să îi escroteze se aflau la baie în momentul evadării iar al treilea i-a scăpat de sub privire pe cei doi infractori.  În imagini se poate observa cum primul deţinut, Ion Nica, fuge spre gardul din apropiere, îl escaladează în viteză şi fuge, spre totala suprinză a agentului de pază. Până să se dezmeticească, deţinutul avea deja un avans de câţiva zeci de metri.

La fel de şocat pare şi al doilea deţinut, Ion Ţigănescu, căruia nu-i vine să creadă ce a făcut colegul lui. După ce-şi revine din uluială, preţ de câteva secunde, pleacă şi el în fugă şi-l depăşeşte în trombă pe poliţistul care alerga după primul fugit. Acest al doilea deţinut nu a fost prins încă. Se pare că nu avea niciun plan de evadare.