Scriitorul Mihailo Vasilievici din Serbia aşteaptă să primească cetăţenia română din februarie: “România pentru noi românii de aici nu a făcut nimic”

Poetul Mihailo Vasilievici din Serbia, unul din liderii românilor timoceni, vrea să devină cetăţean român cu acte în regulă. Răspunsul de la autorităţile din România întârzie însă spre mâhnirea acestui român, care trăieşte pe malul celălalt al Dunării, într-o micuţă localitate din apropierea hidrocentralei de la Djerdap - Porţile de Fier.

După modificările din 2015 aduse la legea cetăţeniei române, românii care trăiesc în regiunea Kladovo (Serbia) au fost foarte interesaţi să dobândească cetăţenia română. În această regiune sunt concentrate 23 de localităţi, unde populaţia de naţionalitate română predomină într-un procent de 90 la sută. Printre ei se numără şi poetul Mihailo Vasilievici şi-a depus documentele pentru a obţine cetăţenia română încă din luna februarie a.c.

Originile familiei poetului român din satul Kladusnica datează din 1880, când la 4 august se năştea străbunicul său la Schela Cladovei, localitate aflată pe malul Dunării, la marginea municipiului Drobeta Turnu Severin. Străbunicul s-a stabilit în Kladusnica, cea mai veche localitate din comuna Kladovo, în acele timpuri în care românii şi sârbii treceau Dunărea cu barca, fără oprelişti din partea autorităţilor. Mai cu seamă, sârbii veneau în România pentru a cumpăra sare şi gaz. Kladusnica este amintită pentru prima dată în anul 1783 sub denumirea de Gradistica, iar ulterior îşi schimbă numele în Zerna şi Saina (Sajna). Documentele scrise spun că satul a fost întemeiat de vaporenii care treceau cu şlepurile de-a lungul Dunării prin sectorul Porţile de Fier (Djerdap). Astăzi, Kladuşnica numără puţin peste 260 de gospodării cu circa 1000 de locuitori, majoritatea români.

Exact la 79 de ani distanţă, pe malul celălalt al Dunării, în Serbia, tot într-o zi de 4 august, se năştea Mihailo, poetul în pieptul căruia bate o inimă de român. Este mâhnit de modul cum este tratat acum de România, de ţara în care ambii săi copii trăiesc de mai mulţi ani, căsătoriţi cu cetăţeni români. Mihailo Vasilievici a avut curajul să strige în gura mare, să spună răspicat fără teamă de autorităţile sârbe că este român. Nu s-a gândit o clipă că îşi poate pierde slujba de la stat, dar şi mai grav că viaţa sa ar putea fi pusă în pericol. Pentru declaraţiile sale în anul 2006 a fost ţinta unui atentat la o reuniune a românilor din Valea Timocului. Este autor a cinci cărţi în limba română şi din acest motiv crede că îndeplineşte cerinţa legii, acea de a fi contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

Ţinta unui atentat

La începutul anului 2006, poliţiştii din Zaiecear (Serbia-Muntenegru) au dejucat o tentativă de atentat cu bombă ce îl viza pe Mihailo Vasilievici, purtătorul de cuvânt al Mişcării Democrate a Românilor din Serbia (MDRS). Geniştii sârbi au neutralizat explozibilul pus în şa. Mihailo Vasilievici, care a fost şi redactor-şef al celei mai vechi publicaţii româneşti din zonă, "Vorba Noastră", participase la o şedinţă de partid în cadrul căreia a fost condamnată, printre altele, poziţia cercurilor radicale din republică ostile românilor din Valea Timocului, Valea Moravei, Craina Negotinului şi regiunea Homolie.

„Eu ştiu ce fac sârbii pentru sârbii care trăiesc în Ungaria ori în Bulgaria, dar România pentru noi românii  de aici nu a făcut nimic. Cred că am pierdut şi ultimul tren. Sunt foarte supărat. Am vrut cetăţenia în primul rând datorită faptului că eu am luptat mult pentru ţara mamă. Sunt 31 de ani de când m-am declarat ca român şi trebuia să ai mare curaj în zilele acelea să spui că eşti român. Eu am mers pe linia de cultură, mi-au apărut cinci cărţi în limba română”, spune publicistul Mihailo Vasilievici.

Mihailo Vasilievici este membru al Uniunii Scriitorilor din Serbia autor a cinci cărţi publicate în limba română şi alte cinci în limba sârbă) şi lucrează în cadrul Centrului cultural al comunei Kladovo ca organizator de programe.