De ce au vrut romanii să cucerească Dacia? Motivele primului război al lui Traian: „Aurul Daciei, această Californie antică, era vestit“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dacii şi romanii - reconstituire istorică realizată de graficianul Radu Oltean
Dacii şi romanii - reconstituire istorică realizată de graficianul Radu Oltean

Pe tot parcursul secolului I, strategia politicii romane dicta ca ameninţările din partea naţiunilor vecine Imperiului să fie eliminate cât mai repede. În ciuda unei oarecare cooperări de natură diplomatică cu Domiţian, după o invazie anulată, Decebal a continuat să se opună Romei. Regatul Dac rămăsese prin urmare considerat la Roma ca o puternică ameninţare.

Motivele care au stat la baza cuceririi Daciei de către romani sunt insuficient elucidate. Istoricii iau în calcul trei ipoteze pentru a justifica decizia lui Traian de a supune Dacia: necesitatea de a reface finanţele Romei, dorinţa de a elimina o primejdie şi extinderea imperiului. Potrivit istoricului antic Dio Cassius, Împăratul Traian vroia să pună capăt unei situaţii politice şi militare delicate pentru Roma, mai ales că veneau ştiri din Dacia că aceasta îşi instruieşte armata, îşi făureşte arme şi ridică cetăţi.

Tacitus spune că dacii erau un factor imprevizibil, după cum reiese dintr-un episod din timpul războiului civil din anii 68-69 d.Hr.: „Când sosi Murcianus cu legiunea a şasea să li se opună, aflând de victoria de la Cremona şi temându-se că, dacă dacii şi germanii l-ar fi atacat din două părţi imperiul n-ar fi putut să le reziste”. De aceea, romanii vroiau ca această primejdie să fie eliminată odată pentru totdeauna.

„Se mai ştia că regele dac primea bucuros la Sarmizegetusa dezertori dezertori din armata imperială, că plăteşte bine (cu bani romani!) pe inginerii şi instructorii militari romani dispuşi să-l servească. Ca rege clientelar, care se putea bizui pe ajutorul Romei în cazul unor lupte cu alţi duşmani, Decebal n-ar fi avut nevoie de aceste pregătiri militare. Ele puteau însemna un singur lucru: că regele dac vede tocmai în Roma duşmanul”, spune Hadrian Daicoviciu în „Dacii”.

Resursele imperiului, secătuite

Dar Traian vroia să cucerească Dacia nu doar din raţionamente politico-militare. Domiţian, (81-96 d.Hr.), cel de-al doilea fiu al împăratului Vespasian, fusese mână spartă, plăcându-i jocurile grandioase, dar şi ridicarea marilor edificii publice. Cassius Dio ne spune că: „Spre a da mai multă pompă serbărilor triumfului său, el trimise mai multe obiecte, pe care nu le luase de la duşmani, ci le scoase din mobilierul imperial, căci el se folosea de ele întotdeauna ca de o pradă de război, deoarece el redusese chiar imperiul la servitute.”  Aşa se face că resursele financiare ale imperiului erau secătuite de împărat, iar Nerva şi mai apoi Traian au trebuit să facă faţă unei situaţii financiare dezastruoase.

Dacia era o pradă extrem de tentantă

Dacia era atractivă şi datorită bogăţiilor naturale, aurul fiind exploatat intens de romani. “Perspectiva unei veritabile crize financiare se apropia cu repeziciune şi pentru clasa stăpânitoare romană soluţia se prezenta tot ca o diversiune externă: aurul Daciei era vestit şi cucerirea acestei Californii antice trebuia să poată însănătoşi finanţele zdruncinate ale imperiului. Aceasta pentru a nu mai vorbi de perspectivele ademenitoare ale exploatării celorlalte numeroase bogăţii din Dacia. Izvorâtă din astfel de împrejurări şi din astfel de motive, campania lui Traian împotriva dacilor nu putea avea decât un caracter agresiv, nejust”, mai spune Hadrian Daicoviciu.

Dacia primea o sumă de bani de la Roma

Cassius Dio mai arată şi un alt indiciu important din punct de vedere pecuniar. „După ce stătu câtva timp la Roma, Traian întreprinse o expediţie contra dacilor, gândindu-se la ţinuta lor şi fiind revoltat de tributul pe care ei îl primeau în fiecare an şi fiindcă vedea cum cresc puterile lor, şi îngâmfarea lor”. Prin pacea din 89 d.Hr. Decebal primea din partea Romei anual o sumă de bani, iar unii istoricii din antichitate au văzut în asta o ruşine pentru puterea romană. Alţii sunt de părere că Traian era nemulţumit din motive strict pragmatice şi mai puţin din considerente de imagine, cu toate că şi acestea contau destul de mult în ecuaţia puterii în Roma antică. Nu în ultimul rând, Traian avea nevoie de un succes militar pentru a-şi întări poziţia şi pentru popularitate, astfel că decizia de a cuceri Dacia a fost luată în urma unor calcule bine determinate.

Dacii au luptat pentru libertate

Pericolul pe care statul dac îl reprezenta pentru Imperiul roman era real, dar el nu ameninţa existenţa Romei şi a poporului roman, ci numai posesiunile romane de la sudul Dunării. „Chiar dacă Decebal ar fi luat ofensiva şi ar fi cucerit aceste regiuni, acţiunea sa n-ar fi fost un război de agresiune, ci unul de eliberare a populaţiilor traco-gete sud-dunărene subjugate. Expediţia pe care o pregătea Traian reprezenta însă un pericol de moarte pentru însăşi existenţa statului dac, pentru independenţa poporului Daciei. Romanii avea să lupte pentru cuceriri, dacii pentru libertatea şi vetrele lor”, explică Hadrian Daicoviciu.


CITIŢI ŞI:

Metoda genială a romanilor de a controla navigaţia pe Dunăre. Castrul Drobeta, construcţia inginerească ce le asigura dominaţia totală la Porţile de Fier

Geniul ingineresc al Thermelor de la Drobeta. De ce sunt băile meşterite de romani cele mai complicate instalaţii din Dacia Inferioară

Secretele Drobetei – a existat sau nu o aşezare preromană pe locul de azi al Severinului. Cine au fost primii locuitori în zonă

Secretele podului lui Apolodor din Damasc peste Dunăre. Cum au reuşit romanii să devieze cursul fluviului acum 2000 de ani

Tabula Traiana, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de 2000 de ani

Apolodor din Damasc, arhitectul genial care l-a ajutat de Traian să cucerească Dacia. A proiectat podul construit peste Dunăre în timp record acum 2000 de ani

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite