Secretele borşului de peşte preparat de un campion

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adrian Pestriţu, din Jurilovca (Tulcea), a devenit vestit printre lipoveni după ce a câştigat anul trecut premiul cel mare la concursul de la Crişan, unde a preparat cel mai bun borş de peşte din Delta Dunării.

Pescar din tată în fiu, Adrian Pestriţu (36 de ani) a câştigat premiul cel mare în anul 2013, la o competiţie din localitatea Crişan. Distincţia i-a fost acordată pentru cel mai gustos borş de peşte. Bărbatul spune că la concurs nu a pus ingrediente minune, ci a preparat mâncarea tradiţională a Deltei Dunării, aşa cum o face de obicei: cu peşte, legume, şi multă dragoste.

Pescarul a fost de acord să ne dezvăluie reţeta borşului-minune. Mai întâi, se ia un braţ de lemne de esenţă tare şi se aprinde focul. Când jarul sfârâie, se pune deasupra un ceaun mare şi se umple cu apă. După ce apa începe să fiarbă, se adaugă legumele: ardei, ceapă, morcovi şi cartofi. Acestea nu trebuie mărunţite, ci tăiate în patru bucăţi. Pentru un gust deosebit se mai pun „ciuşcă“ (ardei iute) şi „ţicorea de baltă“ (un fel de leuştean). Când legumele sunt fierte, se adaugă peştele.

„Peştele trebuie neapărat să fie proaspăt, pentru ca borşul să aibă gust bun. Un pescar adevărat îşi dă imediat seama când mănâncă peşte care a fost congelat“, spune el. La început, focul trebuie să fie mare, pentru ca toate aromele legumelor să se întrepătrundă, apoi mai mic, pentru a nu se mărunţi peştele.

Se aruncă în ceaun ce a reuşit pescarul să ia în undiţă: crap, somn, caras, ştiucă sau plătică. Se pun bucăţi mari de peşte, care trebuie crestat puţin, apoi se lasă la fiert până supa devine tulbure.

La sfârşit, se adaugă sare după gust şi oţet. Cu un polonic imens, care poate să cuprindă o porţie de borş, pescarul-bucătar umple farfuriile celor care au norocul să guste din minunata mâncare. Alături, o bucată de mămăligă aurită şi un mujdei de usturoi se vor potrivi de minune.

Alte ingrediente

Pescarul are şi câteva secrete. Sângele care se scurge după ce se curăţă peştele de solzi şi i se scot intestinele nu se aruncă, ci este turnat în borş, pentru ca acesta să fie limpede. De asemenea, fierea de la ştiucă se pune în ciorbă, fierea acestui peşte nefiind amară.

„Când am fost la Constanţa, la Festivalul recoltei şi al vinului dobrogean, au mâncat mulţi borş de peşte. Apoi, oamenii au venit cu crăticioare şi mi-au cerut să le pun pentru acasă“, râde Adrian. Acasă, el este sigurul care prepară borşul de peşte. Nimeni altcineva nu-l întrece. Dar acceptă să mănânce de toate, şi carne de pui, şi carne de porc. „Doar pelicanul mănâncă numai peşte“, râde pescarul.

Primul borş, gătit în barcă

Când era mic, principala sursă de hrană a lui Adrian Pestriţu şi a celorlalţi oameni din Jurilovca, cea mai mare comunitate de pescari din ţara noastră, era peştele. Îşi aminteşte că tatăl său îl lua de mic la pescuit. Plecau mulţi oameni pe baltă. Se urcau în opt bărci şi niciodată nu se întorceau cu plasele goale. Acolo, direct în barcă, a învăţat cum se face borşul de peşte.

În prezent, Adrian spune că nimeni nu mai poate trăi doar din pescuit. Balta are din ce în ce mai puţin peşte, din cauza braconajului. Pe de altă parte, şi programele de repopulare sunt din ce în ce mai puţine. „

Pentru că nu-şi mai putea întreţine familia, într-o perioadă pescarul a luat şi el drumul străinătăţii, aşa cum au făcut-o alţi zeci de bărbaţi din Jurilovca. În 2012, el şi-a încercat norocul în Irlanda de Nord, la pescuit de raci, unde a stat şase luni. Muncea şi dormea pe traule şi câştiga 1.000–1.500 de lire pe lună.

Dorul de familie l-a făcut să ia cale întoarsă în ţară.

Acum, Adrian Pestriţu este persoană fizică autorizată, fiind înscris în Asociaţia de Pescari Goloviţa, înfiinţată în 2007, care reuneşte 50 de pescari din Jurilovca, Lunca, Ceamulia de Jos şi Sarichioi. Ei îşi întind plasele pe Lacul Razim – Sinoe, administrat de Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“.

Cătălin Balaban, preşedintele asociaţiei, spune că cele mai mari probleme pe care le întâmpină pescarii sunt cele legate de birocraţie şi de legislaţie. „Dacă nu eşti persoană fizică autorizată, nu poţi să vinzi peştele prins“, spune el. Captura se predă la unul din punctele de debarcare de la Jurilovca, Lunca sau Sarichioi. Conform legii, pescarul poate să-şi oprească pentru consumul propriu câteva kilograme de peşte zilnic, în cazul în care doreşte.

Cu ce se alege pescarul? Cu mai nimic. Cheltuielile care decurg din statutul de „persoană fizică autorizată“ nu sunt mici. Într-un an, spre exemplu, acestea se ridică la 12.000 de lei. Aici intră cheltuielile cu obţinerea permisului de pescar, dar şi cele cu carburantul.

Crapul, somnul şi şalăul sunt cele mai căutate specii, însă din păcate, spune Balaban, se găsesc din ce în ce mai puţin în lac. În undiţele pescarilor cel mai des se prind carasul şi plătica, specii mai puţin dorite pe piaţă. „Este mult caras de import“, explică şeful pescarilor.

În ultima lună, pescuitorul a mers foarte prost. Adrian Pestriţu spune că a ieşit doar o dată cu barca pe mare. Speranţele tuturor se îndreaptă către  De la 1 octombrie, pe lacul Razim Sinoe se întinde năvodul, până pe 30 martie.
 



Vă mai recomandăm:

image

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite