Descoperire uimitoare la Sulina. Trei corăbii vechi, conservate perfect, au fost găsite de doi scafandri constănţeni, la gura de vărsare a Dunării în Mare

PASIUNE Doi tineri scafandri din Constanţa au făcut o descoperire uimitoare la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră de pe braţul Sulina: epavele a trei corăbii care au navigat în urmă cu două secole.

Pascale Roibu de 35 de ani şi Iulian Rusu de 37 de ani, cei doi scafandri constănţeni care au descoperit hidroavioane nemţeşti din cel de-al Doilea Război Mondial în Lacul Siutghiol, au plecat să caute comori în Deltă.

Săptămâna trecută ei au descoperit la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe braţul Sulina, trei corăbii care s-au scufundat în urmă cu peste două veacuri.

Expediţia a fost pregătită cu mult timp înainte. Pasionat de lumea acvatică şi de misterele ei, scafandrul a citit mai mai multe legende despre corăbii scufundate la Sulina. A decis să caute şi mărturii, pe care le-a găsit sub forma unor litografii şi gravuri în arhivele străine.

Echipaţi cu tot ceea ce era necesar, cei doi scafandri profesionişti au plecat să descopere comorile din adâncuri. Aproape de gura de vărsare a Dunării în Mrea Neagră pe braţul Sulina, într-un bazin cu apă dulce, au descoperit, la o adâncime de şapte – opt metri epavele a trei corăbii: două comerciale şi una de război. Acestea erau îngropate pe jumătate în nisip şi foarte bine conservate. În zonă nu sunt curenţi puternici, iar apa dulce a ajutat la păstrarea lemnului corăbiilor.

Atenţia deosebită şi-au îndreptat-o spre vasul de război, care are o lungime de aproximativ 50 de metri. „El a fost construit în jurul anului 1.790, din câte ne-am dat noi seama, după modelul ghiulelelor de pe corabie“, spune Pascale Roibu. Vasul poate fi englez sau francez. „Se va putea cunoaşte cu certitudine în momentul în care va fi analizată emblema tunului, întrucât în acea perioadă pe armele de acest fel era pusă emblema regală“, spune Pascale Roibu.

100 de ghiulele dorm pe fundul mării

Pe corabia de război, în doar câteva ore de scufundări, cei doi au putut descoperi peste 100 de ghiulele în cala navei, cu calibrul de 30 cm şi fiecare cu o greutate de 70 de kilograme. Tot acolo au găsit şi o roată de afet de tun. „Ţinând cont de această roată, credem că un tunul ar fi cântărit o tonă şi jumătate“.

Cum zona nu este sit arheologic, spre deosebire de Marea Neagră, cei doi exploratori au scos din adâncuri o ghiulea şi o roată de tun care au fost donate Muzeului Farului din Sulina. Totodată, au fost anunţate Primăria Sulina şi Direcţia de Cultură Tulcea.

Iulian Vizauer,  director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cutură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din Tulcea, a precizat faptul că existau informaţii că în zonă sunt artefacte.

„Prin unicitatea lor, aceste descoperiri sunt foarte importante. Luni am declanşat procedura de clasificare a locului ca sit arheologic“, a spus el. Reprezentantul instituţiei de cultură consideră că aceste corăbii sunt cel mai bine conservate în mediul în care au stat atâta timp. „Ele s-au adaptat acelui mediu. Scoase la suprafaţă, ar fi supuse atacului bacteriologic, fapt ce ar face să se degradeze rapid“, a adăugat el.

Ce căutau la acea vremea corăbii străine în Marea Neagră? Contextul general, spune prof. dr. Valentin Ciorbea, era marcat de ceea ce toată lumea numeşte „chestiunea orientală“: războaiele dintre Rusia şi Imperiul Otoman, care s-au încheiat după anul 1878. „Bătălii navale au fost mai puţine în Marea Neagră în acea perioadă. Este posibil ca nava de război să fi însoţit o corabie comercială şi să fi fost prinsă de o furtună puternică şi scufundată“, consideră profesorul de istorie.

La fel de adevărat este şi faptul că se obişnuia ca ucrainenii să vină cu bărci şi să atace gurile Dunării.

„Deşi turcii au menţinut un control riguros asupra Mării Negre, existau nenumărate portiţe de intrare la gurile Dunării, alfel nu ne putem explica ce căutam monedele olandeze descoperite. Cert este faptul că după anul 1.800 au început să vină englezii în aceste ţinuturi“, explică Valentin Ciorbea.

Comorile din Marea Neagră

Pascale Roibu şi Iulian Rusu au descoperit în 2013 două epave ale unor hidroavioane nemţeşti în Lacul Siutghiol din Mamaia. Epavele erau îngropate în mâl, la o adâncime de 4,5 metri, în mijlocul lacului, povesteşte Roibu Pascale.

Una dintre ele aparţinea unui hidroavion construit la vestitul şantier Blohm und Woss, unde a fost ridicată şi nava-şcoală bricul Mircea. Aparatul de zbor a avut un accident la aterizare pe timpul unui antrenament de noapte în aprilie 1943, când a murit tot echipajul.

Anul trecut, echipa de scafandri a descoperit în Marea Neagră trei corăbii din perioada antică. 

Şi căutorii de comori nu se opresc aici. Ei vor să facă scufundări şi pe celelalte braţe ale Dunării, unde legendele spun că şi aici sunt corăbii scufundate.

Vă mai recomandăm:

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Misterul Insulei K, tărâmul neştiut de la capătul României. Cum s-a format peste noapte raiul terestru interzis oamenilor

FOTO „Triunghiul Bermudelor“ din Marea Neagră. Cum explică specialiştii misterele din zona Şabla şi Insula Şerpilor

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea