Cum a fost omorât Cocoş, celebrul bandit al Deltei, pornit să violeze neveste de lipoveni. Lăcomia şi beţia i-au fost fatale

Nu doar Terente, Ştefan Vasali, vestitul bandit din Delta Dunării, care a fost ucis în 1927, a provocat teroare în Delta Dunării. Un bandit la fel de celebru a fost Cocoş, care provoca nelegiuri în satele lipovenilor.

Cocoş, pe numele lui adevarat Gheorghe Stroe, din Tulcea, împreună cu tovarăşul său Gherasim Ghersanof, timp de opt ani, au făcut ce au vrut în deltă, fără să fie prinşi de autorităţi.

Dintr-un raport privind uciderea tâlharului Cocoş din data de 11 octombrie 1929, înaintat ministrului de interne de la Bucureşti, aflăm că pe capul bandiţilor se pusese un premiu de 100.000 de lei, conform actului publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.

Dn acelaşi act aflăm şi care a fost sfârşitul celor doi. „În ziua de Sfânta Maria, stil vechi, adică pe 21 septembrie, fiind hram în satul Principesa Ileana, seara între orele 9 -10, banditul Cocoş împreuă cu tovarăşul său Gherasim au venit prin grădini şi poteci dosnice în sat şi fără a bate la uşă au intrat în casa lipoveanului Arhip Epifan, unde se aflau la un pahar de vin şi cumnaţii săi Ivan Ermalai Pendicov şi Dumitru Ancerof împreună cu soţiile lor. 

Ca să-i îngrozească şi mai mult, le-a spus răstit că el este Cocoş cerând să le dea ceva de mâncare. Oamenii s-au executat şi pe lângă mâncare le-au dat şi vin, pe care-l aveau cumpărat cu ocaziunea hramului. Bandiţii Cocoş şi Gherasim, după ce au mâncat şi au băut bine, au vrut să fumeze câte o ţigară şi cum la lipoveni nu este obiceiul să fumeze în casă, bandiţii au ieşit pe prispa casei unde au aprins ţigările, lăsând aremele în casă“.

Ce s-a întâmplat mai departe aflăm din acelaşi document de arhivă: „Cum în timpul nopţii bandiţii vorbeau că de femeile lor nu mai ştiu nimic şi că poate să fie moarte şi că cum ieşiţi pe prispă vorbeau între ei pe care din femei să ia şi făceau planul cum să le ia, lipovenii din casă auzind acestea, au pus mâna pe arme şi ieşind în tinda casei au început să tragă, mai ales că unul din ei, cel mai tânăr, abia se eliberase din armată. Bandiţii, la auzul zăngănitului de arme, au rupt-o la fugă. 

Cei trei lipoveni după ei. Bandiţii intră în grădină şi caută să se strecoare printre pomi, lipovenii după ei trăgând şi cum era lună pe cer care lumina aproape ca ziua, bandiţii au fost străpunşi de gloanţe şi doborâţi amândoi la pământ. Ca să fie şi mai siguri de moartea lor, lipovenii Arhip Epifan, Ivan Ermalai Pandicov şi Dumitru Ancerof au tăbăbât cu patul puştilor pe cei doi bandiţi căzuţi, mai ales că terminaseră cartuşele“.

Şi aşa a fost ucis banditul Cocoş, cel care semănase teroare la Ciamurlia, Mahmudia, Teleneşti, Gorgova.

Poveştilor vorbesc de disperarea sătenilor care mergeau la Tulcea să-şi vândă produsele şi care atunci când se întâlneau cu banditul pe apă erau obligaţi să îi dea o parte din marfă. 

Sub ameninţarea armelor, capii bandei, împreună cu soţiile lor, care erau surori, mergeau la cherhanale sau la gospodăriile localnicilor de unde luau hrană, băutură, dar şi importante sume de bani. 

Vă mai recomandăm:
 

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri

Misterele „cuibului“ Reginei Maria din Balcic. Cât de fermecător este tărâmul unde regina şi-a lăsat inima: „Locul acesta mă aştepta pe mine“

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav