Ce este, de fapt, mărţişorul: „Firul răsucit simbolizează înlănţuirea zilelor, într-o luptă continuă între rău şi bine, între viaţă şi moarte“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La prima vedere, am putea crede că mărţişor înseamnă obiectul din plastic sau metal care este legat de şnurul în două culori. În realitate, simbolul primăverii este şnurul bicolor.

Alexandru Chiselev, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea, ne explică ce este mărţişorul. „Firul răsucit reprezintă mărţişorul şi are o semnificaţie foarte interesantă: simbolizează înlănţuirea zilelor, săptămânilor şi lunilor anului într-o luptă continuă între rău şi bine, frig şi căldură, iarnă şi vară, viaţă şi moarte“.

Aromânii îl numesc „Marţu“, grecii „Μάρτης“, iar bulgarii „мартеница“. Balcanicii cheamă din vechime, prin purtarea mărţişorului, soarele, căldura şi primăvara. În trecut se obişnuia să se arunce un brâu roşu în slava cerului, pentru ca primăvara să vină mai repede.

Amuletă contra deochiului

În trecut, se obişnuia ca firul alb şi roşu să aibă ataşată de el o monedă, un inel, o mărgică sau chiar o căpăţână de usturoi. Mărţişorul devenea astfel o amuletă împotriva deochiului, bolii şi răului de orice fel, chiar şi împotriva pistruilor.

Mărţişorul se lega la gâtul şi la mâna copiilor şi a tinerilor, la coarnele vitelor, la poarta grajdului, fiind făcut cadou în ziua din luna martie în care apare pe cer Luna Nouă.

Legată de practica magică a mărţişorului, în unele sate nord-dobrogene există datina aşezării acestuia de către femeile care l-au purtat, sub o piatră în grădină sau la prispa casei. Dacă mărţişorul va fi invadat după o perioadă de timp de furnici înseamna că femeia respectivă va fi harnică în tot anul care urmează, spune muzeograful.

Acelaşi gest ritualic avea semnificaţia premonitorie a bogăţiei ogoarelor. Dacă sub piatră erau multe furnici sau alte vietăţi însemna că anul va fi plin de roade. În alte sate, firul de mărţişor era legat de crengile copacilor, pentru rod.

La bulgari se obişnuia să se lege mărţişorul de crengile unor copaci din apropierea locurilor sfinte. Simbolul primăverii avea rol de pomenire a morţilor.

Vă recomandăm şi:

Interdicţie de Dragobete: de ce nu au voie credincioşii să petreacă pe 24 februarie, ziua bunei dispoziţii

Cum ne protejează Sfinţii. Ce trebuie să respecte credincioşii care poartă numele Nicolae, Ioan, Parascheva sau Andrei, pentru a nu încălca poruncile sfinte

Tradiţii la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi. Ziua în care este interzisă munca, iar tinerele ţin post ca să aibă o căsnicie fericită

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ziua magică în care se deschid cerurile şi se „leagă” farmecele


 

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite