Ziua Banatului, proiect de Lege în Parlamentul României

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bustul lui Eugeniu de Savoya aflat în Parcul Central din Timişoara
Bustul lui Eugeniu de Savoya aflat în Parcul Central din Timişoara

Molnar Zsolt, deputatul UDMR de Timişoara, a depus un proiect de lege în Parlamentul României pentru oficializarea Zilei Banatului.

Propunerea legislativă, depusă miercuri în Parlamentul României, prevede ca data de 21 iulie să fie declarată Ziua Banatului. Proiectul a fost susţinut de toţi ceilalţi parlamentari bănăţeni. 
 

Ziua Banatului urmează să se sărbătorească, de anul viitor, în 21 iulie - dată când s-a semnat, în 1718, Pacea de la Passarowitz, prin care Imperiul Otoman va pierde Banatul Timişean, care trece sub ocupaţia Casei de Habsburg.

“Vrem să promovăm identitatea regională, iar Banatul este o regiune cu caracteristici bine definite, geografie şi istorie proprie. Am propus această iniţiativă pentru a oferi o posibilitate de a reflecta asupra acestor caracteristici specifice şi a atrage atenţia, măcar pentru o zi, asupra Banatului şi asupra tot ce înseamnă această regiune”, a declarat Molnar Zsolt.

Prin această iniţiativă se va oferi posibilitatea autorităţilor publice de a organiza evenimente şi manifestări cu această ocazie, iar bănăţenilor un prilej de a se bucura de tot ceea ce le e specific lor.

“Banatul se diferenţiază de alte regiuni ale ţării prin atitudinea oamenilor, posibilităţile accesibile lor şi multiculturalismul specific zonei. Toate acestea se pot regăsi în evenimentele cu ocazia Zilei Banatului”, a explicat Molnar.

image

Prinţul Eugeniu de Savoya, eliberatorul Cetăţii Timişoarei
 

Iniţiativa a fost propusă de Molnar Zsolt împreună cu colegii săi din Banat, deputaţi şi senatori din toate partidele, inclusiv grupul minorităţilor, pentru a arăta o solidaritate în promovarea Banatului. 

“Mă bucura faptul că pot să îi am alaturi ca iniţiatori pe toţi colegii mei din Banat. Până acum s-au adoptat legi pentru Ziua Bucovinei şi Ziua Dobrogei. Deci se poate. Voi încerca să urgentez puţin procesul, să treacă în sesiunea de primăvară, ca vara viitoare să fie deja în vigoare legea”, a mai declarat Molnar Zsolt.

image

Unii se întreabă de ce nu s-a ales ca sărbătoare ziua de 18 octombrie, data la care prinţul Eugeniu de Savoya intră triumfător în cetatea ocupată de otomani timp 164 de ani. Ziua de 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală, prin hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 359 din 25 octombrie 2011. 

“Pe 18 octombrie, Savoya a cucerit Timişoara, dar a ajuns la Turnu Severin de abia mai târziu. Banatul istoric include şi Caraşul. Nu am vrut să fie centrată pe Timişoara, iar din punct de vedere legal, Pacea este relevantă. Războiul avea să se încheie în 1718, odată cu Pacea de la Passarowitz, din 21 iulie”, a explicat deputatul Molnar Zsolt.

După Pacea de la Passarowitz, Banatul  nu este retrocedat imediat Ungariei, ci a fost transformat într-un domeniu al Coroanei, pentru a fi colonizat cu germani catolici. În acest scop este numit generalul de cavalerie originar din Lorena, Claudius Florimund conte de Mercy, guvernator al Banatului Timişoarei.

Citiţi şi:


Eugeniu de Savoya intră triumfător în Cetatea Timişoara: Se deschide drumul spre civilizaţia Central Europeană în Banat

Încep să fie renovate clădirile istorice de pe bătrâna stradă Eugeniu de Savoya din Timişoara

Adevărata sărbătoare a Timişoarei: depuneri de coroane la statuia lui Eugeniu de Savoya 

Casa „Prinţul Eugen” din Timişoara, construită în 1817, se află în pericol GALERIE FOTO

Ziua Timişoarei, o sărbătoare care dezbină: "La o zi de sărbătoare toată lumea trebuie să se bucure, nu doar unii"

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite