Reportaj printre puhoaiele Serbiei. Românii li s-au alăturat sinistraţilor din Jamena, pentru a salva localitatea
0
Pompierii timişoreni de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Banat s-au aflat, timp de o săptămână, în localitatea Jamena, pentru a-i ajuta pe sârbii afectaţi de gravele inundaţii.
Jamena este o localitate din vestul Serbiei, situată la mică distanţă de Croaţia (graniţa este la cinci kilometri) şi de Bosnia-Herţegovina (la doi kilometri). Umbra războiului parcă persistă şi acum, mai cu seamă că în localitate nu poţi pătrunde, din cauza inundaţiilor, ca pe timp de pace. De pe autostradă, drumul duce în Morovici, iar de aici până la Jamena mai sunt 12 kilometri prin pădure. Pe acest tronson ai de trecut trei baraje ale poliţiei.
În zonă este instaurantă starea de necesitate şi sunt mobilizaţi peste o mie de poliţişti cu arme la brâu. În asemenea situaţii, aceştia au dreptul să facă uz de armament, dacă cineva nu se supune ordinelor ori este prins la furat.
Nimeni nu merge la plimbare în Jamena, una dintre localităţile lovite de cele mai grave inundaţii din ultimii 120 de ani în Serbia. Toţi cei aproximativ 1.200 locuitori au fost evacuaţi când râul Sava a rupt digul şi s-a năpustit, peste câmp, asupra localităţii. Femeile, copiii, bătrânii şi bolnavii au fost cazaţi în oraşul Sid, în timp ce bărbaţii în putere pot intra zilnic în comună, pentru a pune osul la muncă, doar până la ora 17.00.
Cu motopompele, din gospodărie în gospodărie
Jamena este localitatea unde 11 pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Banat se află sub comanda lui Stevan Pejici, şeful pompierilor din regiunea Sreska Mitroviţa. Timişorenii se află deja de o săptămână în Serbia pentru o misiune internaţională, la care participă cu patru autospeciale. Până de curând, în zonă au acţionat “trupe” importante din Slovenia, Ungaria şi Rusia, însă acum românii au rămas singurii străini, alături de un pluton de pompieri-militari din Muntenegru.
“În ultimele zile am hrănit animalele, care au fost urcate în poduri. Mergeam zilnic cu apă şi porumb. Ieri am scos 20 de porci dintr-o gospodărie, care au stat patru zile în apă. Dacă mai stăteau, probabil mureau. Lucrăm opt-nouă ore pe zi, acolo unde este nevoie de noi. Nu sunt case dărâmate pentru că sârbii au case din cărămidă, solide”, spune căpitanul Codruţ Brânduşoiu, cel care conduce plutonul de la ISU Timiş în Serbia.
Una dintre autospecialele timişorenilor se află în Morovici. Este vorba de un camion-cisternă care oferă apă potabilă. În Jamena, apa potabilă este oferită de auto-cistena muntenegrenilor. Românii umblă din gospodărie în gospodărie cu motopompele şi scot apa din beciurile inundate. În partea mai înaltă a satului apa s-a retras, nu însă şi în zona mai joasă. Acolo şi acum se merge doar cu barca.
“Apa a venit de la croaţi”
Jamena a fost inundată pe 17 mai, după ce un dig de pe râul Sava s-a rupt. Interesant este că apa a venit din Croaţia. “Noi am lucrat la consolidarea digului, pe partea noastră. Am stat destul de liniştiţi pentru că aveam siguranţa că nu va trece apa. Însă, deodată, a început să vină apa de la croaţi. Era ziua când s-a spart digul. Apa a venit peste câmp şi în aproximativ şapte-opt ore a înecat tot satul”, ne povesteşte Borislav Markovici, unul din localnicii din Jemena.
După ce s-a dat alarma la Belgrad, sârbii s-au mobilizat exemplar. Autorităţile au cerut o mie de voluntari care să meargă la Jamena pentru a-i ajuta pe localnici. A doua zi, în faţă la Sava Centar, în Belgrad, s-au adunat aproximativ 15.000 de sârbi.
Demni în faţa necazului
La Jamena nimeni nu se plânge, nimeni nu se vaită şi nimeni nu stă cu mâna întinsă. Oamenii au o atitudine demă în faţa acestei încercări. Se spune că adevăratul caracter al omului iese la iveală în situaţii limită.
“Am trăit noi lucruri şi mai grele în timpul războiului. O mână de ajutor nu strică, pentru că sunt probleme, dar nu ne-a speriat aceată inundaţie. Am scos apa din beci, apele s-au retras deja de pe strada mea. N-am avut pagube, animalele au fost adăpostite în pod”, ne spune Ljubomir Barici, unul din fermierii din Jamena.
“Ne chinuim să scoatem o combină din hambar. Nu e bine să stea atâta timp în apă”, ne spune un localnic, care şi-a pus fiul la volanului unui tractor, iar ceilalţi membri de familie fac lucrările de intervenţie dintr-o barcă.
De partea cealaltă a străzii se aude o înjurătură cu năduf aruncată de un localnic care strange bunurile din casă şi le îndeasă în portbagajul unei maşini. Oamenii nu sunt veseli şi nu toţi se bucură de prezenţa presei.
S-au săturat de conserve
Mai greu le-a fost pompierilor timişoreni care au plecat în Serbia pe 20 mai. Ei s-au bronzat pe câmpia Voivodinei, stand toată ziua în bătaia soarelui, însă nici pe departe nu s-au simţit ca într-o vacanţă.
“Deja ne-am săturat să mâncăm doar conserve. De o săptămâna doar asta avem. Noroc că sârbii ne mai oferă mâncare. Toată stima şi admiraţia pentru ei. Indiferent cât le era de greu, chiar dacă în casă aveau apa până la genunchi, primul lucru pe care ni-l spuneau era să ne aşezăm şi să mâncăm. Au scos celebrii lor cârnaţi, care se prepară într-un mod special aici, la Jamena”, a mai povestit Brânduşoiu, comandantul băieţilor din Timişoara, sunt cazaţi alături de pompierii sârbi, într-un fost “CAP”, în Morovici.
Pompierii români au fost, duminică, la Ambasada României de la Belgrad pentru a vota la alegerile europarlamentare.
Satul în care miroase a peşte şi a scoici
Din cei 11 pompieri din Timişoara, cinci sunt etnici sârbi din România, ca atare buni vorbitori de limbă sârbă. De altfel, când pleacă pe “teren”, fiecare echipaj are un sârb cu el. “Jumătate dintre noi vorbesc limba sârbă. Facem mereu echipaje mixte, un sârb de-al nostru, un român şi un localnic. Ei ştiu engleză, dar spun că nu vor să vorbească limba duşmanului”, completează Brânduşoiu.
Pe străzi pot fi văzuţi echipe speciale îmbrăcate în halate albe şi măşti pe faţă care împrăştie cu o soluţie de dezinfectant. Înainte de a părăsi Jamena, la fel ca la intrare, este obligatoriu să opreşti la punctele de pază. La primul post maşina este dezinfectată cu o substanţă ce miroase a clor.
Jamena, aflată la 131 de kilometri de Belgrad, este de o săptămână un sat-fantomă. Apa a început să se retragă, însă pe marginea drumurilor, şanţurile încă sunt pline cu apă stătută şi miroase a peşte şi a scoici. Peste tot sunt şerpi, iar ţânţarii au invadat localitatea. Străzile lăturalnice încă sunt sub apă, la fel ca întreaga zonă aflată în partea inferioară a localităţii.
“Au fost evacuaţi 1.200 de oameni de la Jamena. Colegii din România, alături de pompierii noştri, au făcut o treabă foarte bună. Dacă animalele nu ar fi fost hrănite, ar fi murit şi ar fi provocat infecţii şi epidemii devastatoare. Guvernul Serbiei a alocat fonduri şi ajută populaţia. O parte din comună are deja curent electric. Statul a trimis ajutor pentru ca animalele să fie hrănite”, ne relatează Stevan Pejici, şeful pompierilor din Sremska Mitroviţa, cel care comandă toate operaţiunile de la Jamena.
Pejici povesteşte că în momentul în care pompierii din regiunea Srem au ajuns la Jamena satul încă nu era inundat.
“Apa a crecut atât de repede că a trebuit să facem rapid evacuarea întregii populaţii. Ne-am mişcat repede şi astfel că nu a avut nimeni de suferit. Nu se putea proteja satul cu saci de nisip, aveam nevoie de utilaje mai grele. Ne-am retras şi noi. A doua zi ne-am întors în comună. Doar centrul şi o stradă nu au fost sub ape, în rest totul era inundat. Misiunea pompierilor a fost să salveze animalele şi bunurile oamenilor. Din nefericire nu am putut salva toate animalele. Din a treia zi, pompierii s-au ocupat de hrănirea animalor adăpostite în hambare, ca acestea să poată supravieţui. Deja a ajuns şi echipa din România şi am început să lucrăm împreună”, a afirmat Stevan Pejici.
Balcani: apele se retrag, dezastrul rămâne
Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Croaţia s-au confruntat în luna mai cu cele mai grave inundaţii din ultimul secol: peste 50 de persoane au murit, 1,6 milioane de persoane sunt afectate de apele revărsate şi aproximativ 150.000 au fost evacuate, dintre care 100.000 în Bosnia, reprezentând cel mai mare exod de după război. Şeful guvernului sârb a precizat că pagubele ar putea depăşi un miliard de euro în ţară, unde 3.500 de kilometri de drum au fost distruşi de inundaţii.
În Bosnia-Herţegovina, pagubele ajung la jumătate de miliard de euro. Apele râului Sava, care au făcut ravagii atât în Serbia, cât şi în Bosnia-Herţegovina, au început să se retragă, iar în urmă se vede dezastrul. În toată regiunea, cadavrele animalelor înecate au fost incinerate pentru a preveni izbucnirea unor epidemii, mai ales că temperatura a atins zilele acestea 30 de grade. Fiecare casă inundată trebuie dezinfectată în mod corespunzător, susţin epidemiologii. Oamenii se vor putea întoarce la casele lor abia peste două luni.
Cea mai afectată localitate din Serbia a fost Obrenovac, de unde au fost evacuaţi peste 7.000 de localnici.
Citiţi şi:
FOTO Frăţia din Banat: Moblilizare exemplară pentru sinistraţii din Serbia
Se încarcă comentariile...
