Istoria loteriei în Transilvania şi Banat. La Timişoara s-a jucat Loto încă din 1770

Reclamă la Loto Prono rămasă în Timişoara din timpul comunismului FOTO Ştefan Both

În Transilvania şi Banat, loteria a pătruns însă mult mai devreme decât în Ţările Române. La Timişoara se juca "kis lutri" în anul 1770.

Loteria a apăruit prima dată la Genova, în Italia, în anul 1620. Lotto în limba italiană înseamnă câştig. Ȋn anul 1906, Regele Carol I a promulgat Legea Loteriei de Stat.

Conform wikipedia.org, prima loterie din Ţara Românească este menţionată în Bucureşti pe la 1793, când un austriac pe nume Baltazar a obţinut aprobarea lui Alexandru Moruzi să organizeze o loterie. 

“Treptat, românii au început să joace la diverse loterii străine, în lipsa unui sistem propriu de joc. Jocurile de noroc şi pariurile erau menţionate şi în Codul Callimachi (Iaşi, 1816-1817) şi în Legiuirea lui Caragea (Bucureşti, 1818). Prin anul 1830, în Muntenia şi în Moldova au început tragerile pentru case, aici fiind puse în joc locuinţe sau prăvălii pe care proprietarii nu le puteau vinde altfel. Investind doar câţiva galbeni, românii puteau câştiga case, terenuri sau vii, chiar şi bijuterii sau obiecte de artă care se puneau în joc la loterie”, aflăm de pe portalul wikipedia.org.

În Ardeal şi Banat, loteria a pătruns însă mult mai devreme. Oamenii erau preocupaţi în Ungaria de jocurile de noroc încă din secolul al XVI-lea. Erau practicate la diverse târguri. 

Aflăm de pe portalul szerencsejatek.hu că Imperiul Habsburgic a aprobat acest joc începând cu anul 1741, pe teritoriul Austriei şi Cehiei. Până atunci, austriecii şi cehii obişnuiau să joace în Italia. 

Contele italian Octavio Cataldi a controlat jocurile loto din Austria şi Ungaria

Italianul Octavio Cataldi, unul din marii specialişti ai vremurilor, a fost cel care a condus loteria din Austria, din anul 1763. Contele a primit dreptul de concesiune şi pe teritoriul Regatului Ungar, mai întâi la Buda şi la Pozsony (Bratislava), însă în scurt timp şi în alte oraşe mari.

Pe 2 septembrie 1762, în Piaţa Batthyany de la Buda s-a jucat pentru prima dată clasicul “loto”, din 90 de cifre au fost scoase cinci. 

Pe teritoriile din Transilvania şi Banat loteria lui Cataldi a ajuns în anul 1770, scrie szerencsejatek.hu.

Extragerea bilelor câştigătoare în epocă FOTO: szerencsejatek.hu.
 

Concesiunea a fost luată de o societate ardelenească, sub numele de “Kis Lutri” (Lutri mic). În acea vreme, loteria din Ungaria era cunoscută sub numele de “Lutri”. Existau extrageri din două în două săptămâni. 

Octavio Cataldi a fost acuzat că a înregistrat venituri mai mari faţă de cât avea dreptul. A şi câştigat foarte mulţi bani. Avea să moară în 1771. Apoi, împăratul Iosif al II-lea, a luat problema loteriei în mâinile sale.

În 1790, maghiarii interzic orice fel de jocuri de noroc, dar doritorii nu au putut însă să fie opriţi să participe la asemenea activităţi pe teritoriile austriece, ceea ce nu făcea altceva decât să îmbogăţească visteria de la Viena.

Direcţiunea Lotto a Regatului Maghiar apare în 1868
 

Imediat după apariţia monarhiei dualiste Austro-Ungare, în 1868, ia fiinţă Direcţiunea Lotto a Regatului Maghiar. Venituri au putut fi colectate astfel de Trezoreria Regatului Maghiar. Pe teritoriul regatului au fost organizate 400 de locaţii în care se putea depune bani pentru loto. Printre oraşele în care a înflorit acest joc de noroc este şi Timişoara. 
 

În 1860, o variantă costa în jur de 20 de creiţari.

Loteria a avut însă parte şi de numeroşi adversari, astfel că în 1895 ungurii au suspendat, pentru scurt timp, jocurile de noroc. După trei ani, jocul a revenit sub un alt nume: “Osztálysorsjáték”. S-a păstrat acest model în Ungaria până în 1945, apoi s-a trecut din nou la lotto. 

Extragere loto din epocă FOTO szerencsejatek.hu.
 

În anul 1934 ia naştere Regia Loteriei de Stat din România

După primul Război Mondial, după Tratatul de la Trianon, Transilvania şi Banat s-au unit cu Regatul României, astfel că istoria loteriei din aceste regiuni a continuat sub auspicii noi.

Legea promulgată de Regele Carol I este modificată în anul 1931. Apare Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Loteriei de Stat pe clase, iar în anul 1934 ia naştere Regia Loteriei de Stat, care organiza loteriile. 

"Lansarea ȋn anul 1950 a emisiunilor de „Lozuri în plic” creşte enorm popularitatea acestei Regii pe atunci. Iniţial jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câştigător, ci erau donaţi oamenilor ȋn nevoie. La mijlocul secolului XX premiile mari erau stofe pentru ȋmbrăcăminte sau ȋn mod cu totul excepţional, o motocicletă „Moskva“. Mai târziu, premiile s-au dezvoltat ȋn excursii in URSS sau Bulgaria, sau chiar automobile", aflăm de pe wikipedia.org. 

În zilele noastre, premiile la loto sunt substanţiale: milioane de euro, maşini, apartamente. În 1999, s-a infiinţat Compania Naţională Loteria Română S.A, ȋnlocuind istituţia Loteria Naţională.