FOTO Românul care se pune cu Everestul, fără oxigen: „Cei care se folosesc de ajutor nu au nimic de-a face cu mişcarea sportivă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alpinistul timişorean Horia Colibăşanu (37 de ani) a plecat zilele trecute într-o expediţie în care şi-a propus să urce pe cel mai înalt vârf din lume, Everest (8.848 de metri) din Himalaya, cu propriile forţe fizice şi psihice, adică fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor. El va marca astfel o premieră pentru alpinismul românesc.

După ce a cucerit şase vârfuri de peste 8.000 de metri fără oxigen, Horia Colibăşanu va încerca să urce pe Everest (8.848 de metri) din Munţii Himalaya. Colibăşanu, de profesie medic stomatolog, originar din Timişoara, are ca obiectiv cucerirea celui mai înalt vârf din lume fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor (n.r. – băştinaşi nepalezi care servesc drept ghizi sau cărăuşi în expediţiile alpiniştilor), în stilul expediţiilor clasice. 
 

O reuşită ar echivala cu o nouă premieră a lui Horia Colibăşanu, cea de-a şasea, pentru România. Dar şi una dintre puţinele ascensiuni de acest tip realizate fără oxigen suplimentar. „Am învăţat să respir fără oxigen suplimentar“, spune Horia, încrezător în succesul expediţiei. 


Alpinistul român cu cele mai bune performanţe la altitudine extremă a plecat în Expediţia Everest Summit 2014 (martie-mai) pe 25 martie, alături de slovacul Peter Hámor, un alpinist experimentat, care a atins zece vârfuri de peste 8.000 de metri.

Cei doi speră să ajungă pe cel mai înalt vârf din lume după jumătatea lunii mai. „Prognoza meteo a ultimilor ani arată că în a doua jumătate a lunii mai va fi cel mai bine. Noi am calculat că vom ajunge sus, pe vârf, pe data de 21 mai. Sau undeva în jurul acelei zile“, apreciază Colibăşanu.

image

Expediţia aceasta va fi diferită faţă de cele clasice. Traseul va fi prin China, mai precis prin provincia Tibet, şi nu prin Nepal, aşa cum are loc, de obicei. „Am pornit spre Tibet, apoi vom avea o perioadă de acomodare de o lună. După aceea, va începe efectiv urcarea. Eu şi partenerul meu vom urca la altitudinea de 8.848 de metri fără oxigen suplimentar. Singurul efort va fi făcut de plămânii noştri“, explică Horia Colibăşanu. 

FIECARE GRAM CONTEAZĂ

El crede că a urca un optmiar cu oxigen este ca şi cum ai face Turul Franţei cu motocicleta. Un pas la 8.000 de metri, fără oxigen, explică Horia, durează chiar şi două minute. „Există o doză mare de hazard. Un sfert din cei care mor suferă din cauza expunerii la altitudine. Apar probleme medicale, pulmonare, cerebrale, din cauza edemelor sau a parezelor“, spune alpinistul.
 

Pregătirea expediţiei este minuţioasă. Atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. Tehnica şi tactica folosite sunt la fel de importante. 


Bagajul este la nivel minim, fiecare gram în plus sau în minus contează. Trebuie ţinut cont că cei doi alpinişti vor urca singuri, fără ajutorul şerpaşilor. 


„Pregătirea bagajului contează extrem de mult. Am pus pe cântar fiecare gram. 30 de grame în plus sau în minus înseamnă enorm. Avem un bagaj de şapte sau de opt kilograme. Aici e inclus tot: echipament, hrană şi haine“, adaugă Horia Colibăşanu.


SATISFACŢIA O SIMTE DOAR LA ÎNTOARCERE


Pentru mulţi, o experienţă la peste 8.000 de metri înseamnă ceva deosebit, fiecare crede că e o senzaţie specială. Alpinistul timişorean spune că nu e chiar aşa. 

„Acolo, sus, nu ai neapărat o asemenea senzaţie. Eu ştiu că trebuie să îmi fac treaba şi o voi face cât pot de bine. Senzaţia plăcută este atunci când ajungi înapoi la tabăra de bază. Abia atunci ai realizat expediţia, când te simţi în siguranţă. Sus simţi oboseala. Asta mai ales din cauza lipsei de oxigen. Efortul depus este extrem de mare“, mai spune Horia Colibăşanu.

image


 

Mulţi cred că odată atins vârful, aventura s-a încheiat. Pentru alpinişti, greul de abia atunci începe, când, cu oboseala acumulată la urcare, trebuie să se gândească să revină la tabăra de bază. 

„Nu poţi să te bucuri încă pe vârf. Eşti doar la jumătatea drumului. Trebuie să pleci repede, ca să cobori pe lumină. Este foarte periculos dacă te prinde noaptea şi când resursele sunt pe terminate“, afirmă alpinistul român.

OXIGENUL, SUBSTANŢĂ INTERZISĂ ÎN ALPINISM

Horia Colibăşanu explică şi diferenţa dintre expediţia sa, rezervată profesioniştilor, şi excursiile plătite, în care turiştii folosesc diverse aparate pentru oxigen şi sunt ajutaţi de şerpaşi care le cară bagajele şi le montează corturile. 
 

„Trebuie să fii bine antrenat să ajungi acolo fără oxigen. Cei care urcă cu acest ajutor nu au nimic cu de-a face cu sportul. Oxigenul e ca dopajul, este considerat substanţă interzisă în alpinism. Foarte mulţi se folosesc şi de alte substanţe interzise. Dar ei nu au nimic de-a face cu mişcarea sportivă“, spune Horia Colibăşanu.
 

În istorie, sunt înregistrate peste 5.650 de ascensiuni reuşite ale Everestului, dintre care doar 173 au fost realizate fără oxigen suplimentar, adică 3%. Horia Colibăşanu va creşte puţin acest procent, atunci când va atinge cel mai înalt vârf montan din lume, împreună cu partenerul său, slovacul Peter Hámor. ;

Expediţia pe K2 este încă neegalată în România


Horia Colibăşanu a început să urce munţii din afara ţării în 1998, pe când avea 21 de ani, şi abia de atunci, spune el, a început să trăiască. În 15 ani a adunat în palmares 15 expediţii internaţionale, având parteneri din Slovacia, Rusia, Spania şi din Polonia. 


La 27 de ani, în 2004, a escaladat primul optmiar: K2 din lanţul Karakorum, aflat în nordul Pakistanului. K2 este al doilea vârf ca înălţime din lume (8.611 metri). „Piscurile ascuţite şi altitudinea mare faţă de împrejurimi fac ca vârful să fie cu mult mai dificil şi mai periculos de urcat“, scria „National Geographic“ în 2012. 

image


Până în 2004, anul expediţiei lui Horia, K2 nu mai fusese urcat de trei ani. Împreună cu alpinistul spaniol Iñaki Ochoa (1967-2008), atunci unul dintre cei mai buni din lume, Horia a reuşit să urce pe vârf. La vremea aceea, de când a fost escaladat prima oară, în 1953, K2 a înregistrat 198 de ascensiuni reuşite. Statistic vorbind, unul din patru alpinişti care încearcă să urce pe K2 moare.


Succesul lui Horia Colibăşanu pe vârful K2 este considerat cea mai mare performanţă din istoria alpinismului românesc. Agenţia Naţională pentru Sport i-a acordat atunci lui Horia o echivalare cu un titlu de vicecampion mondial.


ECHIPAMENT ÎMPRUMUTAT


Horia povesteşte că a început drumul spre vârfurile cele mai dificile din lume cu eforturi extrem de mari. „În 2004, plecam spre temutul şi mortalul vârf K2, din Pakistan, cu echipament împrumutat şi cu o mănuşă plină cu câteva mii de dolari. Un om care mă văzuse o singură dată şi care era conştient că aveam zero experienţă la 8.000 de metri, mi-a trimis acei bani într-o mănuşă de munte, o sumă enormă pentru acele vremuri, pariind pe mine. Aşa a fost posibilă povestea de succes K2, neegalată nici acum în România. Aşa s-a născut, apoi, povestea celor cinci premiere pe care le-am adus României“, spune Horia Colibăşanu.

Ascensiunea pe K2 a avut loc fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor. Alpinistul este şi singurul român care a escaladat şi vârfurile Annapurna şi Dhaulagiri, ambele din Himalaya, şi ele în topul celor mai periculoase cinci vârfuri de 8.000 de metri, după rata mortalităţii, potrivit „The Economist“. 

„Este o cifră-record de vârfuri de peste 8.000 de metri cucerite de un român. Deja cu şase «optmiari» se poate spune că intri într-o ligă selectă a alpiniştilor din lumea întreagă. Sunt o mână de oameni cei care urcă fără oxigen la această altitudine“, explică Horia Colibăşanu. ;

Erou în Himalaya

În 2008, în expediţia de pe Annapurna (8.091 de metri), din Himalaya, Horia Colibăşanu şi-a riscat viaţa pentru a încerca să îşi salveze prietenul, pe alpinistul spaniol Iñaki Ochoa. A rămas alături de colegul lui grav bolnav timp de 72 de ore, la peste 7.400 de metri, în condiţiile în care el însuşi a fost afectat din cauza altitudinii la care se aflau. „N-aş mai fi putut trăi dacă l-aş fi lăsat acolo“, spune acum, Horia. Un alt alpinist care era cu ei în expediţie, rusul Aleksei Bolotov, a preferat să meargă mai departe. 
 

Horia Colibăşanu a dat alarma la tabăra de bază, iar unii dintre cei mai buni alpinişti din lume ai momentului s-au mobilizat pentru Iñaki Ochoa. Însă, din păcate, acesta nu a putut supravieţui. „Annapurna 2008“ a fost cea mai mare operaţiune de salvare din istoria Himalayei.


Pentru gestul său eroic, Horia Colibăşanu a devenit, în 2009, singurul român care a primit distincţia „Spirit of Mountaineering“ („Piolets d’Or“), din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume. 
 

image


Pe baza acestei poveşti adevărate, Arena Comunicacion din Spania şi televiziunea spaniolă TVE au produs filmul documentar „Pura Vida“, care a câştigat marele premiu la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian. Filmul reconstituie cele patru zile în care s-a desfăşurat operaţiunea de salvare a alpinistului spaniol la care a participat şi românul Horia Colibăşanu.


INCIDENT CU ŞERPAŞII


Anul trecut, Horia Colibăşanu a marcat cea mai recentă premieră pentru România, cucerind vârful Lhotse (8.516 metri), tot din Himalaya. În această expediţie, a trăit momente de tensiune maximă când şerpaşii au pornit o revoltă pe munte. 
 

Aceştia s-au înfuriat pe alpiniştii Ueli Steck (Elveţia), Simone Moro (Italia) şi Jonathan Griffith (Anglia), pe care îi acuzau că au trecut peste corzile aşezate de ei, deşi au fost avertizaţi să nu facă acest lucru. Astfel, şerpaşii au vrut să le dea o lecţie dură alpiniştilor.


„Şerpaşii şi-au pierdut controlul şi au sărit la bătaie cu pietre mari şi cu pioleţii. Unul dintre alpinişti a fost înconjurat şi lovit, ceilalţi au reuşit să fugă. Noi am sărit să-l protejăm şi l-am ascuns într-un cort. A fost destul de înspământător, pentru că nu ştiam de ce sunt în stare. Nu ştiam dacă se vor răzbuna pe noi. Până la urmă, s-au liniştit lucrurile, după ce alpiniştii şi-au cerut scuze“, a povestit Colibăşanu.

image


Expediţia Lhotse, din 2013, l-a costat pe Horia Colibăşanu 20.000 de euro. Jumătate din sumă fost asigurată de Ministerul Tineretului şi Sportului, 5.000 de euro a primit de la Primăria din Slatina, iar restul banilor a venit din sponsorizări. 


Citeşte şi:

Everest Summit 2014, Ziua 1: Horia Colibăşanu a plecat spre Nepal

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite