FOTO Misterul Turnului singuratic de la Grădinari: A aparţinut unei organizaţii militare al Cavalerilor Teutoni
0Un misterios turn de piatră, rămăşiţa unei vechi biserici, atrage atenţia celor care au drum prin Grădinari (judeţul Caras-Severin).
Localitatea Grădinari se află în sudul judeţului Caras-Severin, pe drumul naţional DN 57 Moraviţa-Oraviţa, la 11 kilometri de Oraviţa şi 96 de km de Timişoara. Pe un deal, înainte de intrarea în Grădinari, se înalţă un misterios turn de piatră. Multă lume ştie că este vorba de rămăşiţele unei vechi biserici construite în urmă cu aproape 300 de ani. Aceasta ar fi fost cândva biserica locuitorilor români din Cacova (pe vechea vatră), aşa cum s-a numit Grădinari-ul înainte pe vremea Imperiului Austro-Ungariei.
Reputatul istoric Ionel Bota susţine în „Ordinul Cavalerilor Tetoni în Ţara Caraşului”, o cu totul altă variantă. Conform lui Bota, turnul este una din urmele lăsare în Banat de Ordinul Teuton „Order der Bruder vom Deutschen Haus St.Mariens in Jerusalem”.
„Prin documentul din 7 mai 1211, teutonii sunt colonizaţi în Ţara Bârsei (Burzenland) pentru apărarea graniţei de sud-est a Transilvaniei, obţinând privilegii solide precum scutiri de vămi şi dări, dreptul de a apela la judecata regală, dreptul de a ţine şi a organiza târguri, de a ridica numai cetăţi din lemn, scoaterea lor de sub jurisdicţia voievodului Transilvaniei. Teritoriul este situat doar formal într-o competenţă autoritara a ordinului şi, cum se va întâmpla în 1221, conflictul teutonilor cu regele ungar va pleca tocmai de la tentativa acestora de a transforma ţinutul, prin unificarea proprietăţilor pe temeiul organizărilor de tip religios, într-un domeniu autonom. Forţa cavalerilor e valorificată din nou, tot în 1213, în luptele de la Vidin, unde regele Andrei al II-lea (1205-1235) trimite unităţi militare formate din români, saşi, secui, pecenegi, aceştia, cu români bănateni din părţile Caraşului şi Severinului, să-l ajute pe nepotul de frate al lui Ioniţă Kaloioan, Borila (1207-1218), împotriva unei tentative de răscoala având drept scop desprinderea din ţaratul creştin de la Dunăre. Bănăţenii vin din partea cetăţii regale Karrassowa, Crucessburg, Krassoffew, unde, după 1211, se stabiliseră câţiva reprezentanţi ai Ordinului Teuton”, scrie Ionel Bota.
Turnul de la Grădinari FOTO prinbanat.ro
Conform istoricului, în 1225, Regele Andrei al II-lea îi alungă din Ţara Bârsei, folosind ca principală acuzare încălcarea delimitarilor teritoriale anterior stabilite şi ridicarea cetăţilor din piatră, nu de lemn, cum se stipulase în actele dintâi ale stabilirii membrilor Ordinului Cavalerilor Teutoni.
Astfel, Bota susţine că în Banat activa o ramificaţie a Ordinului Teuton, Ordinul Cavalerilor Gladiferi, cu ascendenţa membrilor uniunii acestor gladiferi în „unităţile” speciale creştine din vremea voievodului lui Glad.
„În 1234, gladiferii din ţinutul cărăşan mai sunt la datorie, în preajma cetăţii Caraşova dar nu excludem prezenţa lor în cetăţile Iladia, Mehadia, Urscia, Horom, Haram. În acel an, abatele Fredericus de Hamborn vine în zona ardeleană-bănăţeana pentru a face un raport-bilanţ. Astfel, în Catalogus Ninivensis al călugărilor Ordinului Premonstratens, se vorbeste de filialele acestuia, de bisericile de rit catolic ridicate în Banat şi sudul Transilvaniei, de cele aflate sub autoritatea Vaticanului sau, în numele Vaticanului, administrate în cadrul organizărilor cavalerilor teutoni. Aici, în Ţara Caraşului, în 1237 are loc fuzionarea între Ordinul Cavalerilor Teutoni şi Ordinul Cavalerilor Gladiferi. Cu acest prilej este pomenit acel gladifer, probabil din ţinutul cărăşan, Gringennens, care picta cărţi de joc”, scrie Ionel Bota.
Istoricul e de părere că Turnul din Grădinari, şi azi în picioare, a făcut parte dintr-o organizare militară cândva extinsă, după 1250.
„Nu ne gândim la argumentul reliefului favorabil, propice, dar ne gândim că documentul din 1378, amintind biserica de lemn pe fundament de piatră, de pe moşia Valea („ecclesia partim in lignis et partim in lapidibus constructa”), ar explica în ce masura vorbim de astfel de continuităţi. Credem că turnul e parte dintr-o construcţie care nu avea, la început destinaţie religioasă. Abia dupa 1360, fortificarea paramilitară a zonei fiind abandonată, localnicii au încadrat turnul în arhitectura unei biserici ortodoxe dar cu altfel de material de construcţie. Harta militară din secolul XIV, menţionată şi în Tractatus de re militari et machinis bellis, realizată de Paulus Sanctinus Ducensis pentru Sigismund de Luxemburg, remarca un aspect ciudat, semnalând în acelaşi loc, am spune simboluri lipite unul de altul, un turn de observaţie militară şi o biserica „eretica” (ne catolica, adica, sigur ortodoxa). Era, probabil, vremea în care utilităţile construcţiei se pliază, în sensul anularii destinaţiei anterioare...
...Realităţile bănăţene ale veacurilor XIII-XVI, evidenţiază şi pagini ale convergenţelor autohton-alogen sub semnul prezenţelor sporadice ale membrilor Ordinului Cavalerilor Teutoni în Banatul de Munte, în ţinutul cărăşan.”, a explicat Ionel Bota, în „Ordinul Cavalerilor Teutoni în Ţara Caraşului”.
Citiţi şi:
EXCLUSIV Misterul obiectelor extraterestre căzute în Banat, la Corneşti şi Grădinari