FOTO 250 de ani de când germanii au întemeiat Biledul, una dintre cele mai bogate comune din Timiş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tablou realizat de Stefan Jager despre sosirea coloniştilor germani în Banat FOTO Ştefan Both
Tablou realizat de Stefan Jager despre sosirea coloniştilor germani în Banat FOTO Ştefan Both

Comuna Biled din judeţul Timiş, aflată la 27 de kilometri de Timişoara, sărbătoreşte 250 de ani de la înfiinţare. A fost inaugurat muzeul germanilor bilezeni.

Asociaţia bilezenilor din Germania, adică foşti locuitori din Biled, a organizat în acest week-end o mare sărbătoare în comuna timişeană aflată nu departe de Timişoara, pe drumul care duce spre vama Cenad. Şvabii au revenit pentru a marca 250 de ani de la întemeierea localităţii.

În 1765 s-a construit prima casă de către coloniştii veniţi din Germania de Vest (Hessen, Saarland, Lothringen, Westfalen etc.). În noiembrie 1774 s-a întocmit prima carte funciară.  

 „Ştim sigur data exactă a sărbătorii satului: când s-a construit prima casă în Biled. Nici la oraşe mari nu se ştie aşa de precis. Coloniştii au venit în special din Germania de Vest. 

Numele de şvabi nu corespunde execat. Şvabii sunt din alte teritorii, însă în timpurile acele toţi germanii din Banat au fost numiţi şvabi de unguri, aşa că acest nume l-au primit toţi coloniştii care au venit aici”, a declarat Peter Krier, preşedintele Asociaţiei bilezenilor din Germania

Biled


 

Bilezenii erau agricultori, s-au ocupat de cultivarea grâului, porumbului, orzului, de legume şi viţă de vie, dar şi de tutun sau cânepă. “S-a cultivat şi sfecla de zahăr şi inul. Tutunul a fost o altă specialitate în Biled. Aici a crescut un tutun excepţional, care era monopolul statului”, a mai spus Peter Krier.

Biled


Germanii din Biled trăiesc bine

Astăzi, la Biled – comună cu peste 3.200 de locuitori, mai trăiesc în jur de o sută de persoane de etnie germană. Marea lor majoritate sunt persoane în vârstă, însă ei sunt susţinuţi de familiile din Germania, cât şi de Asociaţia bilezenilor.

“Pe lângă persoanele în vârstă mai sunt şi câţiva tineri care au afacerile lor aici, sunt bine aranjaţi din punct de vedere material. Există şi două cazuri în care germanii şi-au recumpărat casele; unul care s-a întors definitiv aici, care trăieşte bine cu pensia din Germania, şi unul care care e când Germania, când în România. El se ocupă de afaceri. Asociaţia noastră are scopul principal de a ajuta germanii care au rămas aici, dar şi pentru a-i reprezenta pe cei plecaţi în Germania”, a mai declarat Peter Krier.

Biled

Germanii erau majoritari în Biled până la mijlocul anilor 50. Românii au început să le ia locul de-a lungul anilor, după al Doilea Război Mondial. “Din 1945 au început să vină ardeleni, apoi au venit oltenii, moldovenii. Au venit în etape. Germanii au plecat cum au putut. În 1990 încă am mai avut vreo 700 de germani. După Revoluţie, într-un singur an au plecat 500. Avem oraşe în Germania unde sunt mai mulţi bilezeni. La Karlsruhe sunt peste 500”, a mai afirmat Krier. 

BiledBiled


Au recuperat casa unul bilezan plecat în Brazilia
 

Una din realizările Asociaţiei bilezenilor din Germania este “Casa germană” din Biled. O veche casă ţărănească a fost tranformată radical şi acum găzduieşte sediul Forumului German, o cantină socială, o mini-pensiune, cât şi muzeul germanilor din Biled, care s-a deschis cu ocazia aniversărilor.

Biled

“Partea din faţă este construită din 1937, era proprietatea unor agricultori. Ei au emigrat în Brazilia, iar între timp capul familie a şi murit acolo. După Revoluţie, am fost în Brazilia la el, mi-a promis că dacă se schimbă legile în România, ne dă posibilitatea să intrăm în posesia casei sale. Dar fără să se ocupe el, pentru că nu dorea să îşi piardă vremea şi banii cu avocaţii. Însă ne-a dat semnătură pentru casă. După ce am intrat în posesia ei, am renovat-o, am extins-o cu o construcţie modernă, cu trei camere de oasepeţi”, a declarat Peter Krier.

Cantină socială şi muzeu

Cantina socială, finanţată exclusiv din Germania, oferă zilnic o masă caldă pentru 35 de persoane nevoiaşe din Biled. Oamenii primesc însă şi alte ajutoare, haine, obiecte de care au nevoie, cât şi ajutoare de ordin medical şi social.  

Biled


 

Muzeul este realmente o amenajare deosebită. Acesta are două nivele: la parter se află o expoziţie fotografică, cu şi despre Biled, iar la etaj se pot admira numeroase obiecte care aparţinut bilezenilor, poate fi văzut cum arăta o cameră de zi, un dormitor sau o bucătărie germană.

Citiţi şi:
 

Legătura dureroasă dintre Herta Müller şi Niţchidorf, satul care i-a adus Nobelul, dar pe care nu l-a iubit niciodată: „Era înjurată şi scuipată de bătrânii de aici”

Saga unei familii de şvabi din Săcălaz: vânduţi de Ceauşescu, şi-au răscumpărat casa după 20 de ani, când fiica lor a venit să studieze în România

FOTO Fabuloasa poveste a şvabilor: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al treilea pâinea”


Mărturiile şvabilor vânduţi de Ceauşescu Germaniei. Cât era şpaga cerută de securişti şi ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci

„Paşaport pentru Germania“, cum a vândut Ceauşescu ca la piaţă un sfert de milion de cetăţeni ai României
 

FOTO Germanii au readus la Timişoara o tradiţie seculară pe cale de dispariţie în România. Piaţa Libertăţii a fost ocupată de şvabii bănăţeni

FOTO Mare sărbătoare şvăbească la Săcălaz. 250 de ani de la colonizarea localităţii cu germani. "Tinerii nu ştiu româneşte dar sunt fascinaţi de Banat"

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite