Fabrică de pâine de peste 60 de milioane de euro într-un sat din Timiş. Investitorii promit produse în premieră în România

Marc André Cornu, moştenitorul unei afaceri de familie înfiinţate în anul 1934 şi dezvolate timp de trei generaţii în Elveţia, a ales un sat din judeţul Timiş pentru extinderea producţiei. Fabrica de panificaţie se construieşte în comuna Mănăştiur, iar investiţia finală este estimată la peste 60 de milioane de euro, urmând să creeze 300 de locuri de muncă noi.

În comuna timişeană Mănăştiur se ajunge de pe drumul naţional care leagă Lugojul de Deva. Foarte aproape de coborârea de pe autostrada care face legătura dintre Dumbrava şi Europa, Mănăştiurul a devenit interesant pentru investitorii străini, iar primul investitor care s-a oprit aici este elveţianul Marc André Cornu, proprietarul grupului de firme Cornu, o fabrică de panificaţie înfiinţată în 1934 de bunicul lui Marc André Cornu, ca o afacere de familie. Dezvoltată timp de trei generaţii, Cornu Boulangerie (filiala din România a grupului Cornu) a ales Mănăştiurul pentru dezvoltarea unei fabrici de panificaţie în care se va produce pâine şi alte produse de panificaţie fără gluten. Ce mai mare parte a producţiei va merge la export.

Pe şantierul de la intrarea în comuna Mănăştiur, acolo unde s-a construit deja o parte a fabricii, este agitaţie mare. Până în toamnă trebuie să fie pornită prima linie de producţie în care vor lucra 25 de oameni. Într-unul dintre birourile provizorii amenajate pe şantier este o şedinţă condusă de Marc André Cornu, preşedintele şi directorul general al grupului elveţian care realizează investiţia de la Mănăştiur.

Înconjurat de hârtii şi de colaboratori, nepotul celui care avea să pună bazele companiei Cornu SA, în 1934, Marc André Cornu încearcă să găsească soluţii pentru finalizarea primei linii şi pornirea producţiei de la Mănăştiur. Marc André Cornu a declarat că înainte de a alege Mănăştiurul pentru realizarea investiţiei a fost discutată şi posibilitatea realizării investiţiei la Lugoj sau în apropierea Timişoarei, dar „a fost doar o primă întâlnire în care s-a făcut un schimb de informaţii, nimic mai mult”.

Compania elveţiană intenţionează să construiască la Mănăştiur 14 linii de producţie. Acum se lucrează la prima linie de producţie, în care se va fabrica un produs de panificaţie fără gluten. „E o pâine crocantă fără gluten. Acest tip de produs nu se regăseşte pe piaţa din România. Clientela ţintă este formată din persoane care aleg să consume acest tip de produse sau care consumă aceste produse din cauza intoleranţei la gluten. O mare parte a producţiei va fi exportată”, a declarat Marc André Cornu.

Investitorul elveţian promite că fabrica nu va polua, industria în care activează fiind una nepoluantă. „Nu am întâmpinat probleme în găsirea angajaţilor. Singura dificultate de care ne-am lovit a fost găsirea unui tehnician. Din punct de vedere al angajaţilor, am primit un număr foarte mare de CV-uri. Cred că există un interes cu privire la domeniul de activitate. Cred că e un aspect important pentru populaţie faptul că industria care se dezvoltă aici este o industrie nepoluantă”, a mai declarat investitorul elveţian, care îşi propune să angajeze la finalul investiţiei de la Mănăştiur 300 de oameni.

Steagurile României şi Elveţiei, împreună la intrarea în şantierul fabricii de la Mănăştiur FOTO Daniel Dancea

Antreprenorul a refuzat să înainteze o cifră finală a investiţiei lăsând să înţeleagă că pot apărea lucrări neprevăzute care influenţează cifra investiţiei globale. Marc André Cornu a precizat doar că investiţia în prima linie de producţie va depăşi cinci milioane de euro. Planul este de construire a 14 linii de producţie.

Dintre localnici, unul singur a spus că este nemulţumit de investiţia elveţianului pentru că fabrica de panificaţie a luat din păşunea satului. Cei mai mulţi dintre localnici sunt bucuroşi de investiţia care se realizează în localitate, cu atât mai mult cu cât susţin că li s-au promis salarii de lei 1.500 „în mână” (net). În privinţa păşunii, atât localnicii, cât şi primarul comunei susţin că localitatea încă are mai multă păşune decât numărul de animale crescute în comună.