Cum vrea să profite Otelec de deschiderea frontierei cu Serbia pentru vapoare şi biciclete. Fac un muzeu, urmează construirea unui port

Publicat: 07.06.2022 16:05

Ultima actualizare: 10.08.2022 19:16

Primarul Silvia Fechete şi sculptorul Geza Molnar lucrează la amenajarea muzeului FOTO Ş.Both

Vechea şcoală din localitatea timişeană Otelec, construită la mijlocul secolului al 19-lea, se tranformă într-un muzeu şi centru cultural. Va fi unul din punctele de interes din comuna aflată la graniţa cu Serbia, care va putea fi vizitat după deschiderea punctului de frontieră pentru vapoarele de pe Bega şi pentru bicicliştii care folosesc ciclostrada de pe dig.

GALERIE FOTO DE LA OTELEC, TIMIŞ

Reluarea navigaţiei pe Bega, pista de biciclete de pe digul canalului, deschiderea graniţei pentru vapoare şi biciclete între România şi Serbia înseamnă o speranţă de mai bine pentru comuna Otelec. Locuitorii din apropierea frontierei ar putea să profite din plin de turişti, de vizitatori, care altfel n-ar prea ajunge pe la ei, ţinând cont că sunt izolaţi lângă linia care separă România şi Serbia. Şi deja se lucrează. Un prim pas este transformarea vechi şcoli din Otelec într-un muzeu şi centru cultural. Clădirea, cea mai veche din localitate, aparţine Bisericii Romano-Catolice. În loc să o vândă, parohia a preferat să o lase comuităţii.

“Clădirea a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Iniţial a funcţionat ca şcoală şi casă de rugăciuni, fiind în centrul localităţii. Încă nu era construită biserica. Este şi cea mai înaltă clădire din pământ bătut din localitate, dar e şi cea mai veche clădire din comună care a rămas în forma sa actuală. Celelalte au fost demolate, reconstruite, dar asta îşi păstrează formele de odinioară. Până în 1885 a avut dublă funcţiune, şcoală şi casă de rugăciune. După construcţia bisericii a rămas doar şcoală. Prin anii 1960 s-a construit noul corp al şcolii, iar aici au rămas doar clasele 1-4, până în 2007 când a intrat din nou în propritatea parohiei”, a declarat sculptorul Geza Molnar, administratorul clădirii.

Vechea şcoală din Otelec urmează să treacă şi printr-un proces de restaurare Foto Ştefan Both

Multe case s-au prăbuşit la inundaţiile din 2005

Satul a fost grav afectat la inundaţiile din primăvara anului 2005, când s-a rupt digul de pe râul Timiş, aflat la circa 15 kilometri distanţă. Peste 200 de case au fost fie grav afectate fie s-au prăbuşit, astfel că multe obiecte vechi s-au pierdut. Cu toate astea, există destulă marfă pentru muzeu.

“Fiind pasionat de tradiţii locale, de etnografie primul gând a fost să înfiinţez un muzeu comunal. După ce am primit clădirea, m-am urcat în pod unde am descoperit vechile bănci pe care am stat şi eu. Primul plan a fost ca după renovarea unei încăperi să cobor din pod acele bănci şi să le restaurez. Am amenajat o clasă de şcoală veche, avem chiar şi catedra şi tabla din acele vremuri. Expoziţii vor fi tot anul, dar le vom schimba tematica pentru a putea atrage oamenii. Am avut noroc la inundaţii, casa noastră nu a fost afectată, mi-au rămas foarte multe obiecte de la bunici. Dar când oamenii au aflat ce se va face aici şi-au adus obiectele aici. Cei care s-au mutat la oraş înainte de inundaţii au luat cu ei şi fotografii vechi. Am reuşit să strâng de la ei câteva sute”, a mai spus Geza Molnar.

Sculptorul Geza Molnar şi primăriţa Silvia Fechete din nou în bancă Foto Ştefan Both

PUZ pentru refacarea portului de la Otelec

În 1930, Otelec avea port pe Bega, unde ancorau vapoare de pasageri şi de marfă. Exista o cursă zilnică spre Timişoara şi înapoi. După reluarea navigaţiei, Primăria a elaborat un PUZ pentru refacarea portului.

“Eu văd foarte mult potenţial în comună. Pe vremuri a fost port, proiect pe care îl avem acum şi îl subliniem. Este principalul nostru obiectiv pe viitor. Este propus şi aprobat PUZ în PUG-ul localităţii, cu siguranţă visăm la această navigaţie pe Bega. La asta muncim. Toată lumea care ne poate ajuta la promovare e benefic pentru noi. Sunt un optimist incurabil, nu m-am lăsat bătută de sistem, deşi sistemul încearcă cu încăpăţânare. Ne dorim foarte tare infrastructura pentru a atrage turişti. Aici ducem o luptă coninuă. Plus, comunitatea maghiară de aici este una unită care ţine la tradiţii, asta e un lucru foarte important”, a spus edilul-şef Silvia Fechete.

Locul vechiului port de la Otelec Foto Ştefan Both

“Nu se opresc pentru că nu prea au la ce”

Ciclostrada de pe digul canalui Bega, care pleacă din Timişoara, are 37 de kilometri până la Otelec. După deschiderea punctului de frontieră vor putea călătorii până la Zrenjanin, dar acum de aici amatorii de pedalare trebuie să se întoarcă. Aşa se face că în zonă nici nu s-au dezvoltat până acum locuri de relaxare pentru biciclişti.

“Nu se opresc pentru că nu prea au la ce. Pedalează, pedalează şi se cam opresc că e finalul, e capătul drumului. Vine frontiera. Ca să rămâi un pic, trebuie să ai totuşi ce să faci. Acum există multe zone de recreere, toate până la Sânmihaiu Român. Vrem ca şi la Otelec să existe. Avem în plan să legăm cu o pistă şi Otelec de Iohanesfeld şi Foeni, e un proiect prin Eurovelo. Cei care vor veni pe pista de bicielete sau vor călători pe Bega vrem să se oprească neaparat la Otelec, să guste din tradiţiile locului”, a mai spus Silvia Fechete.

Pista de cicloturism trece pe lângă Otelec Foto Ştefan Both

Otlec a intrat şi în atenţia Asociaţiei pentru Promovarea Turismului Timiş, care va organiza acolo, în luna august, o ediţie de Banat Brunch, un eveniment care are darul să promoveze cultura gastronomică a Banatului.

600.000 de euro pentru construcţia punctului de frontieră

Deşi reparaţiile la infrastructura fluvială din România şi Serbia s-au încheiat, vapoarele putând circula, iar pista de biciclete de la Timişoara la Zrenjanin este terminată, mai rămâne acum să se construiască punctul de trecere a frontierei. Acesta nu va fi gata mai repede de finalul anului 2023.

“Lucrările pe Bega sunt realizate, singura oprelişte este punctul de trecere a frontierei. Avem deja semnat un memorandum cu partea sârbă. Consiulul Judeţean a alocat banii în bugetul de anul acesta pentru execuţia a ceea ce ţine de partea românească a punctului de trecere a frontierei. Partea sârbă trebuie să facă în oglindă aceaşi chestiune. Construcţia pe care noi o vom finanţa din bugetul CJT se ridică la aproape 600.000 de euro, o contribuţie importantă. Sperăm să fie gata până la finele anului viitor. Sperăm ca şi cei de pe partea sârbă să se mişte la fel de rapid şi să avem operaţional întreaga investiţie până la finele anului 2023, cu atât mai mult cu cât ne dorim ca pe parcursul anului în care Timişoara va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii să dăm turiştilor şi această facilitate de transport pe malul Begăi, să unim Timişoara şi Novi Sad şi pe calea apei”, a declarat Alin Nica, preşedintele CJ Timiş.