Cum vrea să profite de legea dării în plată un notar care a luat un credit de nevoi personale de 250.000 de euro
0
După intrarea în vigoare a legii privind darea în plată, mii de români care au credite pe care nu pot să le plătească au notificat băncile cu privire la intenţia de dare în plată. Un caz interesant a fost semnalat la Arad: un notar public care a accesat un credit de nevoi personale de 250.000 de euro i-a trimis băncii o notificare de dare în plată a unui teren agricol cu care a fost garantat creditul. Banca a contestat în instanţă notificarea.
Banca Naţională a României (BNR) a prezentat la începutul lunii august o situaţie cu numărul de români care au profitat până în acel moment de legea dării în plată. Astfel, potrivit BNR, 3.398 de debitori au depus, până la începutul lunii august, la 24 de bănci, 3.907 notificări de dare în plată. Aproape 70 la sută din aceste notificări au fost contestate în instanţă.
Este şi cazul unei contestaţii formulate la Judecătoria Arad de către Veneto Banca SPA (fosta Banca Italo Romena). În procesul deschis la Judecătoria Arad, societatea bancară contestă o notificare de dare primită din partea lui Ion Patriciu Morariu, un notar din Arad care a accesat de la Veneto Banca un credit de nevoi personale de 250.000 de euro, pentru care a garantat cu un teren un hectar şi jumătate.
În cererea de chemare în judecată, reprezentanţii băncii au arătat că Ion Patriciu Morariu şi Camelia Monica Morariu (care are calitate de garant co-debitor), nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de darea în plată, una din condiţiile impuse de Legea dării în plată fiind aceea ca „creditul să fi fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă, sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă”.
În susţinerea afirmaţiilor potrivit cărora notificarea în plată nu poate fi acceptată, avocaţii Veneto Banca au arătat în instanţă, pe de o parte că împrumutul de 250.000 de euro contractat de clientul care a făcut notificarea de dare în plată nu a fost un credit imobiliar, ci unul de nevoi personale, iar pe de altă parte, creditul nu a fost garantat cu un imobil care are destinaţia de locuinţă, ci cu un teren arabil.
„Creditul de 250.000 de euro acordat de către Bancă nu a fost contractat de către consumatori cu scopul de a achiziţiona o locuinţă, aşa cum în mod fals debitorii menţionează în notificarea de dare în plată, creditul fiind unul de nevoi personale. (...) Mai mult decât atât, acest credit pentru nevoi personale exclude posibilitatea folosirii creditului pentru investiţii imobiliare, iar în situaţia în care debitorii au utlilizat creditul pentru o altă destinaţie în afară de nevoi personale, aceştia sunt răspunzători faţă de Banca pentru încălcarea obligaţiilor asumate, încălcând convenţia de credit”, se arată în cererea de chemare în judecată.
Reprezentanţii Băncii susţin că prin cumpărarea unui imobil din creditul de nevoi personale, s-a încălcat o prevedere a convenţiei de credit dintre client şi bancă, clientul fiind chiar în culpă. „Oare cum este posibil ca aceşti debitori, care sunt deja în culpă prin simpla susţinere că au acordat creditului o altă destinaţie, să comunice către subscrisa Banca o notificare de dare în plată pentru a beneficia în mod abuziv de această procedură, care a fost pusă strict la dispoziţia persoanelor care au contractat credite pentru locuinţe”, se mai arată în cererea de judecată de la Judecătoria Arad. Prin cererea de chemare în judecată, Banca a invocat şi neconstituţionalitatea legii privind darea în plată, invocând faptul că legea încalcă principiul neretroactivităţii legii.
Contactat telefonic de „Adevărul”, notarul din Arad care a notificat banca cu privire la darea în plată nu a vrut să comenteze litigiul cu banca. Procesul se află pe rolul Judecătoriei Arad, unde următorul termen din proces este programat în 12 septembrie.
Se încarcă comentariile...
