Securiştii mureşeni. Suspiciuni, acuzaţii, şi trădări în ”CV-ul ” personalităţilor locale

Alexandrina Gatej a fost suspectată că a colaborat cu Securitatea

Securitatea a fost instituţia care le-a creat mari probleme mureşenilor de rând, menţinând un mediu de tensiune în rândul cetăţenilor simpli. În condiţiile în care o mare parte a localnicilor era de etnie maghiară, apropierea unora dintre ei de persoane din străintate, în special din Ungaria, a reprezentat o ”pâine de mâncat” pentru agenţii de securitate sau pentru colaboratori.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă cel al fostului Consilier prezidenţial pentru relaţia cu mediul de afaceri, Alexandrina Corina Gatej (Dăncăneţ, numele ei dinainte de căsătorie), care a fost, se pare, recrutată de fosta Securitate în anul 1989, însă CNSAS i-a eliberat adeverinţă de necolaborare, întrucât nu există documente care să ateste că ea ar fi dat note informative securiştilor.

Ea a început colaborarea cu Securitatea judeţului Mureş când ocupa funcţia de economistă la Întreprinderea de Piele şi Mănuşi (Manpel), deoarece prin ea se puteau obţine informaţii despre străinii care vizitau întreprinderea. În documentele întocmite de Securitate şi citate de CNSAS, fostul consilier prezidenţial apare cu prenumele Alexandra, în timp ce în CV-ul postat pe site-ul oficial al Administraţiei Prezidenţiale, ea figura cu prenumele Alexandrina. Gatej era caracterizată de ofiterul de securitate care a recrutat-o că este o ”persoană serioasă, ataşată organelor” de securitate. ”Din discuţiile purtate cu sus-numita şi din verificarile efectuate în acest sens, rezultă că este o persoană serioasă, cu calităţile necesare pentru a desfăşura munca de protocolist şi ataşată organelor noastre”, menţionează locotenent Marinela Luntraru.

Corina Alexandrina Gatej a devenit consilier prezidenţial la departamentul de relaţii cu mediul de afaceri în iulie 2009. Înainte de numirea la Cotroceni, ea a îndeplinit funcţia de director în cadrul Unilever, divizia Europa Centrală şi de Est. Specialiştii de la CNSAS afirmă că orice colaborare cu Securitatea ar fi încetat în 30 decembrie 1989, odată cu desfiinţarea acesteia.

Securistul căruia îi plăceau artiştii

Un securist de notorietate al Mureşului a fost şi Băţagă Tiberiu (a nu fi confundat cu medicul ortoped cu acelaşi nume), s-a născut pe 31 martie 1936 în Târgu-Mureş şi a murit în 2001 la Târgu-Mureş, unul dintre cei mai importanţi oameni ai Poliţiei Politice în judeţul nostru. În anii 1982-1986 a fost chiar la conducerea serviciului, ocupând funcţia de colonel - şef serviciu. Băţagă a urmărit mureşeni aflaţi în relaţii strânse cu cetăţeni străini şi care erau suspectaţi de ”manifestări duşmănoase la adresa politicii partidului şi statului”. În plus, Băţagă se ocupa în special de cercetarea angajaţilor din mediile culturale ale întregului judeţ, întrucât acesta avea în vizor 55 de scriitori mureşeni, 79 de actori ai Teatrului Naţional, alături de toţi ceilalţi 137 de muncitori angajaţi ai instituţiei teatrale mureşene, angajaţii muzeelor din Târgu-Mureş, precum şi ai Teatrului de Păpuşi sau ai Filarmonicii de Stat, ai Ansamblului de muzică populară ”Mureşul”, precum şi ai Întreprinderii Cinematografice Mureş. Securistul a prins de-a lungul anilor săi de lucru în folosul Poliţiei Politice câteva zeci de persoane care aveau legături sau erau apropiaţi de diverşi colaboratori ai postului de radio Europa Liberă. Faptul că a fost membru al Poliţiei Politice a fost atestat de CNSAS în 26 iulie 2007, prin decizia 2170, aceasta fiind definitivă şi irevocabilă.

Suspiciuni pentru mai mulţi lideri ai UDMR-ului

Dealtfel, perioada respectivă a fost una tulbure pentru una din marile personlităţi politice mureşene, Gyorgy Frunda. Prin 2006, fostul şef al Securităţii Mureş, Gheorghe Mărieş, l-a acuzat pe Frunda că a furnizat informaţii poliţiei politice. Potrivit lui Mărieş, politicanul s-ar fi ferit să dea informaţii în scris, limitându-se la note verbale. ”Gheorghe Mărieş, care a fost ultimul comandant al Securităţii din Târgu-Mureş, susţine că în februarie '89 am fost la biroul lui, că i-am cerut paşaport pentru nevasta mea, care era cadru didactic, ca să plece în Ungaria, în schimbul unor informaţii pe care m-am obligat să i le dau, în faţa lui fiind un dosar şi spuneam că informaţiile furnizate până atunci sunt prea puţine, dar după părerea mea, informaţiile pe care i le-am furnizat, nu fac obiectul activităţii poliţiei politice. Nu mă interesează ultima parte, Mărieş pur şi simplu minte, nu am fost în biroul lui. În februarie '89 nu eram însurat. M-am însurat peste un an, în februarie '90, nevasta mea nu a fost cadru didactic, e singura mea nevastă pe care am avut-o. Nevasta mea nu a fost în Ungaria în '89. Deci, din patru elemente, trei le pot proba foarte simplu, că domnul Mărieş minte”, a afirmat Frunda. Totuşi, acesta afirmase şi că nu l-a văzut pe Mărieş în viaţa lui, astfel că suspiciunile au continuat şi au luat o notă politică-electorală.

"Întâi a spus că n-are nici un dosar, apoi că are un dosar, dar n-a semnat nici o adeziune", declara atunci Lavinia Sandru, preşedinta PIN, care a făcut front comun cu Mărieş, fără să aducă însă dovezi.

Ca fapt divers, filmul "Balkan Champion", în care există o scenă ce sugerează că Frunda l-a turnat la Securitate pe Kincses Elod, a câştigat Marele Premiu la Festivalul Filmului Maghiar de la Budapesta, în 2007. Fostul senator de Mureş a spus că a fost "curtat" de Securitate, dar nu a dat curs colaborării. Pentru a-şi demonstra nevinovăţia , Frunda a cerut să fie audiat de către CNSAS. S-a alăturat, astfel, celebrului "Lot 29", format din mai mulţi parlamentari, cu toţii acuzaţi că au avut relaţii cu Securitatea. Membrii Colegiului i-au acordat certificat de bună purtare, cu opt voturi "pentru" şi două abţineri.

Un alt politician de marcă al Mureşului care a fost suspectat de a fi colaborat cu Securitatea este Marko Bela. Se zvonea că înainte de 1989, acesta a fost unul dintre redactorii de bază ai revistei „Igaz Szo“, revistă a filialei scriitorilor comunişti maghiari din România, care apărea la Târgu-Mureş. Ba chiar a luat un premiu al Uniunii Scriitorilor comunisti în anul 1980, ca urmare a activităţii sale. Nici Laszlo Borbely n-a scăpat de suspiciuni. Totuşi, Colegiul CNSAS a decis în 16 octombrie 2007 că foştii lideri ai UDMR nu au colaborat cu Securitatea, deşi reprezentanţii Colegiului anunţau că cei doi aveai dosare ”voluminoase”.

Primii lideri ai Securităţii mureşene

Nu doar Târgu-Mureşul era un oraş important pentru Securitate. La Târnăveni aflăm că un anume ”Chiriţă” ocupa funcţia de locotenent major în Raionul de Securitate Târnăveni, în anii 50. Tot atunci, un anume ”Dobai” era locotenent şi totodată şef al Serviciului Judeţean de Securitate Mureş, predecesorul său, Dula Ioan, fiind primul lider al Securităţii Mureşene, începând cu 1948.