Cetatea din Sighişoara riscă să-şi piardă calitatea de sit UNESCO. Arhitectul-şef: „Ce avem noi este atât de valoros, încât nu merită distrus pentru o cârciumă“

Cetatea Sighişoarei este sit UNESCO din anul 1999 FOTO:Ana Gajdo

Cimitir de maşini la intrarea în oraş, refacerea faţadelor cu materiale noi care strică zidurile Cetăţii, construirea cu sau fără autorizaţie a unor imobile care nu respectă regulamentul de urbanism ar putea trece Centrul Istoric al Sighişoarei fie pe „lista roşie“ a sit-urilor UNESCO în pericol, fie chiar ar putea duce la excluderea Cetăţii din patrimoniul cultural mondial.

Cetatea Sighişoarei şi Biserica Fortificată din Saschiz sunt cele două sit-uri UNESCO cu care Mureşul se mândreşte. Arhitectul-şef al judeţului Mureş, Răzvan Şipoş (foto jos), a atras atenţia astăzi, într-o conferinţă de presă, că în lipsa unor măsuri ferme privind modul în care se construieşte în Sighişoara, Cetatea ar putea fi trecută pe „lista roşie”, a siturilor UNESCO aflate în pericol sau, mai grav, ar putea fi exclusă din patrimoniul cultural mondial.

„Nu am competenţă să evaluez asta, dar s-a vehiculat inclusiv ideea aceasta. Adică au fost decizii care au ridicat semne de întrebare, dacă reuşeşte administraţia să facă faţă cerinţelor de conservare. Pentru că dacă îşi pierde autenticitatea, UNESCO nu mai poate să spună oamenilor: «Ştiţi, veniţi aici pentru că este autentic!» Există riscul, da!”, a declarat arhitectul-şef al judeţului.

Problemele vin din incapacitatea administraţiei de a conserva monumentele, de a respecta  caracterul autentic al sitului, mai spune Şipoş. Şi cei care vor să construiască, să restaureze clădirile trebuie să păstreze caracterul autentic al Cetăţii. „Trebuie să le explicăm cetăţenilor că ceea ce avem aici în Sighişoara este atât de valoros, încât pentru înfiinţarea unei cârciumi nu merită distrus”, a atras atenţia arhitectul-şef.

Străzile vechi nu pot suporta circulaţia autoturismelor, iar intrarea acestora în Cetate ar trebui complet interzisă, consideră arhitectul şef al judeţului. „Unii au pietruit cu ciment ceea ce este interzis. Mâine când se va rupa pavajul acesta, o să se asfalteze, dacă nu suntem atenţi (...) Pericolul ar fi vibraţiile şi ar trebui să se facă un suport - drum care nu este conform cu regulile de restaurare. Aici ar fi trebuit să fie o piatră care nu cred că rezistă traficului de maşini”, spune Şipoş.

Parteneriatele cu Facultatea de Arhitectură, o soluţie

Alte probleme semnalate de acesta au fost materialele cu care se refac faţadele clădirilor şi care afectează structura zidurilor Cetăţii. Şipoş a sugerat că ar trebui să existe o centură de ocolire, astfel încât TIR-urile să nu mai treacă prin oraş. Mai mult, acesta spune că parcurile de dezmembrări de maşini nu au ce căuta la intrarea într-un sit UNESCO. „Nu poţi să intri într-un sit UNESCO şi să te uiţi la cimitire de maşini. Nici nu ştiu dacă au autorizaţie de construcţie sau nu. Aceasta este poarta de intrare în oraş!”, spune Răzvan Şipoş.

Arhitectul-şef consideră că multe construcţii care pun în pericol calitatea de sit UNESCO a Cetăţii Sighişoarei ar putea fi demolate. „Legea prevede repunerea în situaţia iniţială. Repunerea în situaţia iniţială este destul de dificilă pentru că nu ai cum să recuperezi unele lucruri în acelaşi grad în care erau înainte, pierderi tot există (…) Cred că fiind această particularitate că este un sit UNESCO, probabil că primele demolări din judeţ, pentru că  nu au autorizaţie, se vor întâmpla aici, pentru că aici este dureros”, mai spune arhitectul-şef Răzvan Şipoş.

Răzvan Şipos mai spune că o soluţie ar fi ca tinerii de la Arhitectură să se implice în restaurarea caselor din Cetate. „Dacă am reuşi să colaborăm cu Facultatea de Arhitectură şi studenţii să facă propuneri pe fiecare proiect, să vină într-o vacanţă, să facă practică şi să propună o intervenţie pe fiecare casă, în momentul acela deja am avea o bază de discuţie de la care să pornim. Am creşte sensibilitatea studenţilor de la arhitectură vizavi de patrimoniu”, mai spune acesta.

Cetatea Sighişoarei a devenit sit UNESCO în anul 1999.

Citiţi şi:

Legenda Uriaşilor şi gemul de rubarbă din Saschiz, magnet pentru străini