Cum au fost executaţi la Jilava românii paraşutaţi de serviciul secret american să lupte împotriva comuniştilor

Românii au fost trataţi ca spioni şi au fost executaţi

Pe măsură ce România era tot mai aservită URSS, mulţi anticomunişti au ales exilul, fie pentru a începe o nouă viaţă, fie pentru a încerca eliberarea ţării de sub tirania sovietică şi comunistă.

În Germania şi Austria se aflau mulţi legionari la sfârşitul anilor '40 şi începutul anilor '50 din secolul trecut. După ce mişcarea legionară n-a fost încadrată în rândul formaţiunilor fasciste, serviciile secrete americane şi franceze au început să colaboreze cu structurile legionare pentru recrutarea de oameni pentru a fi trimişi în România. În acest sens, s-a înfiinţat şi Oficiul de Coordonare Politică, sub conducerea lui Frank Wisner.

Istoricul gorjean Gheorghe Gorun arată că existau în exil aproximativ 70.000 de români dispuşi să lupte pentru răsturnarea regimului comunist. 50 de voluntari au fost contactaţi şi pregătiţi pentru paraşutare în România. Aceştia aveau misiunea să contacteze grupurile de rezistenţă din munţi, să le dezvăluie interesul Occidentului pentru activităţile lor şi să aprovizioneze rezistenţa cu arme, muniţie, medicamente şi bani. De asemenea, celor care făceau parte din mişcările de rezistenţă li se înmânau staţii radio pentru a asigura legătura cu occidentul.
 

Un general de Securitate a fost demis

Mircea Popovici, care era născut în 1920 lângă Calafat, a fost paraşutat în noaptea de 1 spre 2 octombrie 1952. Tatăl său era originar din Gorj, dar era jandarm în comuna Orlea. Mircea Popovici a făcut parte din „Frăţiile de Cruce“ şi din mişcarea legionară. A participat la rebeliunea din ianuarie 1941, după care a fugit în Germania şi, apoi, în Franţa.

Acesta se înscrisese ca voluntar la misiunile organizate de serviciile secrete americano-franceze. Avea misiunea de telegrafist şi a fost paraşutat în Gorj împreună cu Alexandru Tănase, la Olari sau Cocoreni, aproape de locul unde trăiau părinţii săi. O săteancă i-a văzut cum îşi îngropau papraşutele şi a alertat miliţia. S-a declanşat căutarea. Au fost dislocate forţe militare masive. Cei doi au trecut Jiul de două, ori pentru a li se pierde urma. Căutările au fost soldate eşecului şi generalul de securitate Vladimir Mazuru.
 

Mutaţi în alte locuinţe

Mircea Popovici şi Alexandru Tănase s-au adăpostit în locuinţa lui Alexandru Popovici, din Vlăduleni. Pentru că adăpostul din locuinţa sa nu era sigur, Alexandru Popovici a căutat alte gazde pentru cei doi.  Alexandru Popovici l-a dus pe Alexandru Tănase la Aurel Corlan, un ţăran sărac şi invalid, iar pe Mircea Popovici la Gheorghe Popovici, bunicul lui Sever Ularu, după care a ajuns în locuinţa lui Nicolae şi Sever Ularu.

„După puâin timp, Securitatea îl ia în obiectiv pe Alexandru Popovici şi pe rudele acestuia. (...) Aşa se face că securiştii îl chestionează pe bătrânul jandarm dacă a mai primit scrisori de la Mircea. A. Popovici le prezintă cărţile poştale ilustrate scrise de Mircea înainte de a pleca în misiune şi pe care cei de la Paris le trimiteau la anumite intervale“, arată istoricul Gheorghe Gorun.  

Securitatea a înfiinţat chiar o secţie pentru spionii paraşutaţi. Localnicii din Vlăduleni aflaseră despre paraşutarea celor doi. Unii dintre ei priveau această situaţie cu simpatie, iar alţii cu indiferenţă. 

Misiuni la uzina de armament şi la frontiere

Mircea Popovici a dus o activitate intensă. A participat la misiuni la fabrica de armament de la Sadu, în Valea Jiului şi în anumite zone de frontieră. Cei doi au plecat din Vlăduleni în primăvara anului 1953 cu intenţia de a ajunge la Bucureşti pentru a organiza acţiuni împotriva comunismului şi pentru a pregăti manifeste. Mircea a plecat împreună cu mama lui şi a fost cazat la sora acestuia, Elena Statin.  

Capturaţi şi executaţi

Până la urmă, cei doi au fost capturaţi, ca urmare a trădării unor oameni care făceau parte din echipa celor care erau paraşutaţi. Mircea Popovici şi Constantin Tănase au fost capturaţi în timp ce se aflau în casa Elenei Statin şi se pregăteau să mănânce. Au înghiţit pastilele cu otravă pe care le aveau asupra lor, dar securiştii le-au făcut spălături gastrice şi le-au administrat lapte, astfel încât au fost salvaţi. Pe lângă aceştia, au mai fost arestaţi alţi patru paraşutaţi, dar şi rudele şi cei care i-au susţinut pe Mircea Popovici şi Alexandru Tănase, precum şi pe ceilalţi paraşutaţi. 13 persoane, printre care Mircea Popovici şi Alexandru Tănase, au fost condamnaţi la moarte şi executaţi în toamna anului 1953 la Jilava. Tatăl şi sora lui Mircea Popovici au murit în închisoare.