Cum au fost evacuate în patru zile ţinuturile româneşti cedate către URSS. 200.000 de refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Teritoriile ocupate de URSS au trebuie evacuate în patru zile                                     Foto: dezvaluiribizi.ro
Teritoriile ocupate de URSS au trebuie evacuate în patru zile                                     Foto: dezvaluiribizi.ro

Cedarea de către România a Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţei, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop din 23 august 1939, a condus la formarea unui puternic val de refugiaţi, care a ajuns în România.

Un adevărat exod al populaţiei s-a înregistrat imediat după cedarea provinciilor, asta şi pentru că partea română a acceptat ca evacuarea să fie făcută în termen de patru zile.

„Cedările teritoriale din vara anului 1940, alături de consecinţele politice, economice, teritoriale, demografice şi militare pentru România, unele pe termen scurt, altele pe termen mediu şi lung, au generat un adevărat exod al populaţiei către spaţiul rămas sub autoritatea conducerii de la Bucureşti. Începând cu 28 iunie 1940, din teritoriile cedate au fost evacuate structurile militare şi administrative, o parte însemnată a populaţiei româneşti s-a refugiat sau a fost expulzată în condiţii specifice din motive asupra cărora facem referiri în cele ce urmează. Cedarea fără luptă a teritoriilor revendicate de către URSS, Ungaria şi Bulgaria, în special sub presiunea Germaniei şi Italiei, pe fondul incapacităţii guvernului român de a soluţiona demn şi ferm o situaţie de criză, a impus evacuarea autorităţilor civile şi militare, în situaţii specifice. Teritoriul cedat URSS a fost evacuat într-o oarecare ordine de către structurile militare, dezordonat de către structurile civile şi în haos de către populaţia refugiată. Cauzele au fost, evident, obiective, având în vedere că guvernul sovietic a cerut, iar cel român a acceptat «evacuarea teritoriului menţionat în nota sovietică din 26 iunie... în decurs de patru zile, începând de la orele 14, ora Moscovei, la 28 iunie»“, se arată în lucrarea „Aspecte generale şi specifice privind refugiaţii din teritoriile cedate în anul 1940“ a prof. univ. dr. Ion Giurcă şi drd. Daniel Bar. 

Aproximativ 200.000 de refugiaţi au ajuns în România 

Aproximativ 200.000 de refugiaţi au ajuns în România, o parte însemnată a acestora întorcându-se ulterior în teritoriile ocupate. Guvernul român a alocat fonduri pentru asigurarea hranei refugiaţilor.

„Datele privind numărul populaţiei evacuate din Basarabia şi Bucovina sunt diferite de la o sursă la alta, cea mai vehiculată cifră fiind de circa 200.000. Parte din populaţia refugiată din Basarabia şi Bucovina s-a reîntors în localităţile de domiciliu, în acord cu înţelegerile din cadrul Comisiei Mixte româno-sovietice de la Moscova. La 25 noiembrie 1940 se aflau în evidenţă ca refugiaţi în România circa 70.000 de oameni din Basarabia şi Bucovina (51.000 persoane diverse, 10.000 funcţionari, 9.000 soldaţi concentraţi). Altă sursă arată că la 30 octombrie 1940, în ţară se aflau circa 100.000 refugiaţi din Basarabia şi Bucovina, din care în Bucureşti 12.628 astfel: 5.123 funcţionari, 219 avocaţi, 406 liber profesionişti, 951 muncitori calificaţi, 430 muncitori necalificaţi, 5.012 populaţie fără profesiune, 456 pensionari. Pentru ajutorarea a 7.131 refugiaţi aflaţi în Bucureşti, în luna septembrie a fost alocată suma de 13.090.330 lei, iar în octombrie 667.760 lei. S-a distribuit, în aceeaşi perioadă hrană pentru 700 persoane zilnic. Judeţelor în care au fost cartiruiţi sau cazaţi refugiaţii dintre Prut şi Nistru le-au fost repartizate sume de bani, pentru întreţinerea acestora“, se menţionează de către cei doi istorici.  

O parte dintre refugiaţi şi-au făcut un rost în România

Statul român a luat o serie de măsuri pentru integrarea refugiaţilor care au dorit să nu se mai întoarcă în teritoriile ocupate. Astfel, mulţi dintre ei au fost angajaţi alţii au primit terenuri pentru a le lucra, iar copiii au fost ajutaţi să se înscrie la şcoală.

„Preocuparea Comisariatului general pentru refugiaţi, în privinţa ajutorării acestora era de a-i plasa în câmpul muncii. Până la 10 octombrie 1940, dintre refugiaţii basarabeni şi bucovineni din Capitală, 3.431 depuseseră cereri de plasare în muncă, până la 30 octombrie situaţia fiind rezolvată pentru: 175 intelectuali, 213 muncitori, 160 ucenici şi 214 avocaţi, rămânând neplasaţi: 768 intelectuali, 277 muncitori, 20 ucenici şi 91 avocaţi. Pentru soluţionarea problemei refugiaţilor, Comisariatul General al Refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina propunea: statul să dea dreptul Ministerului Muncii de a româniza personalul întreprinderilor particulare, plasând refugiaţii; proprietarii terenurilor agricole să fie împroprietăriţi pe terenurile germanilor care pleacă din ţară; rezolvarea situaţiei elevilor prin grija Ajutorului Legionar, care putea să utilizeze cele 19 milioane lei depuşi la Casa şcoalelor cât şi fondurile evacuate din Basarabia şi Bucovina; cei incapabili de muncă să fie asistaţi la cantina Gib de către Ajutorul Legionar, circa 600 de persoane. Măsurile întreprinse în cursul lunii noiembrie 1940 au avut ca efect rezultate pozitive în privinţa rezolvării situaţiei acestora, astfel că, dintr-un raport înaintat Conducătorului statului, la 25 noiembrie 1940, rezultă: plasarea în producţie a unui număr mare de persoane, astfel că din cele 40 de cămine pentru refugiaţi mai rămăseseră doar 3; a scăzut semnificativ numărul bonurilorde masă acordate; a fost rezolvată, în mare măsură, problema plasării refugiaţilor deconcentraţi din cadrul armatei, din cei 9.000 de militari fiind plasaţi 6.000; au fost întreprinse măsuri pentru înlăturarea ilegalităţilor în legătură cu refugiaţii, poliţia legionară a reţinut şi a înaintat Parchetului 80 de escroci şi 40 refugiaţi «care au profitat de ajutoare pe bază de 3-4 carnete, iar alţii nefiind nici refugiaţi, au abuzat, încasând diverse sume drept ajutoare”, se precizează în lucrarea „Aspecte generale şi specifice privind refugiaţii din teritoriile cedate în anul 1940“.

„Operaţiunea 1111“

Refugiaţii din Basarabia şi nordul Bucovinei au revenit, în cea mai mare parte, în localităţile de origine în vara anului 1941, după eliberarea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către armata română, împreună cu trupe germane. 

„În primăvara anului 1944, pe fondul situaţiei militare pe frontul de est, ca urmare a previzibilei ofensive a fronturilor 2 şi 3 ucrainene, Marele Stat Major român a organizat evacuarea teritoriului dintre Nistru şi Prut, ulterior şi a celui dintre Prut şi Siret, devenit zonă a operaţiunilor militare, acţiune bine planificată şi executată, în cadrul căreia resurse materiale şi umane, în special cele cu relevanţă pentru nevoile apărării au fost transferate în adâncimea teritoriului naţional. «Operaţiunea 1111», denumirea dată acţiunii, a fost un succes deplin din punct de vedere al planificării şi conducerii, astfel că populaţia refugiată nu s-a confruntat cu probleme deosebite, de genul celor din anul 1940“, se mai arată în lucrarea celor doi istorici.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite