FOTO VIDEO Frumuseţile naturii care îţi taie respiraţia în judeţul Dâmboviţa: Sfinxul, Platoul Padina şi Lacul Bolboci

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sfinxuldin Munţii Bucegi
Sfinxuldin Munţii Bucegi

Peisajele de vis cu văi abrupte şi aer rece sunt principalele „arme“ ale judeţului Dâmboviţa atunci când vorbim despre turism. Adevărul vă prezintă în cadrul celei mai frumose campanii „Adevărul“ - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ un reportaj în cele mai frumoase locuri din judeţ.

În Dâmboviţa sunt declarate cinci rezervaţii rezervaţii naturale, iar una din ele este Parcul Natural Bucegi, cu platoul Padina. Acolo este locul preferat al iubitorilor de drumeţii şi aer curat. Locul este suficient de mare pentru mii de turişti, iar posibilităţile de distracţie sunt multiple, de la căţărări pe munte, la tiroliană, tras cu arcul sau plimbări cu ATV-ul.

Tot în Platoul Padina, turiştii au la dispoziţie o telecabină, un Centru Naţional Salvamont, un post de jandarmi montani şi mai multe cabane şi hoteluri.

Masivul Bucegi - Parc Naţional

Are o suprafaţă de 35.700 de hectare, extins pe teritoriile judeţelor Dâmboviţa, Braşov, Prahova şi Argeş. Zona turistică Bucegi, de-a lungul văii superioare a Ialomiţei, cuprinde văile şi circurile glaciare de la obârşia Ialomiţei, Babele, Sfinxul, relieful carstic (Peştera Ialomiţei, Cheile Urşilor, Tătarului, Zănoagei, Orzei, Valea Horoabelor), precum şi vârfurile şi culmile Omu, Graura, Doamnele, Obârşia, Bătrâna, Deleanu, Cocora, Lăptici, Blana, platouri cu pajişti alpine, o parte din marea rezervaţie naturală Bucegi, părţile amenajate pentru sporturile de iarnă, lacurile Bolboci, Scropoasa şi Dobreşti.

La dispoziţia turiştilor stau cabanele:

- Scropoasa (alt. 1205 m, 80 locuri de cazare, restaurant, bufet)

- Cheile Zănoagei (alt. 1535 m, 178 locuri cazare, restaurant, căsuţe)

- Hotelul alpin Peştera (alt. 1610 m, 187 locuri cazare, restaurant, bar, bungalouri)

- Hanul Moroieni (45 de locuri de cazare, restaurant, parcare auto)

- Popasul turistic Cota 1.000 (DN71, 20 de locuri în căsuţe, bufet şi loc de parcare auto).

Festival plin de distracţie

În luna august are loc în fiecare an festivalul „Padina Fest“, un eveniment de la care nu trebuie să lipsească niciun iubitor al muntelui.

Padina Fest este un festival montan născut din dragoste şi grijă  pentru natură. Îmbină cu succes aventura, muntele şi muzica într-un cadru special: Platoul Padina, munţii Bucegi. Timp de 5 zile, de dimineaţă până târziu în noapte, turiştii pot escalada munţii din zonă şi îşi pot depăşi limitele prin tot soiul de activităţi care vor duce adrenalina la cote ameţitoare. Seara pot vedea cele mai bune filme la cel mai înalt cinematograf din România şi se pot vei distra cu trupe în vogă.

Padina Fest şi este un eveniment complex, gândit astfel încât să ofere tuturor participanţilor activităţi diverse şi distracţie fără a periclita cadrul natural. Astfel, promovarea zonei turistice, ecoturismul la mare altitudine, ecologizarea zonei cu scopul de a conserva patrimoniul natural precum şi ridicarea gradului de educare montană în rândul participanţilor sunt cap de listă în ceea ce priveşte obiectivele acestui festival.

Lacul Bolboci

La doar 10 kilometri de Platoul Padina, în aval, există unul dintre cele mai frumoase lacuri de acumulare din România: Lacul Bolboci.

Lacul Bolboci, sau Marea din Bucegi, cum mai este numit, e o bijuterie rară. La circa 8 km de Sinaia, pe cursul Ialomiţei, deşi creat artificial, lacul nu ştirbeşte cu nimic frumuseţea locului, ba din contră, o întregeşte. Nimic nu te face sa crezi că omul ar fi avut vreo contribuţie. 13 milioane de metri cubi de apă rece ca gheaţa, când verde, când albastră, aerul tare de munte pe care îl simţi solid invadându-ţi plămânii, pădure de jur împrejur şi perceperea reală a noţiunii de sălbăticie, fac din Bolboci un loc perfect de evadare din cotidian.

În creierii munţilor, înconjurat de verdele pădurilor de brad şi mirosul dulce de răşină, oglindă pentru cer şi crestele împădurite, tremurând uşor la adierea vântului, lacul pare prizonierul crestelor înalte ale Bucegilor, care îl înconjoară din toate părţile închizând ca într-o capcană această lume de foşnet şi nuanţe.

Cabana Bolboci se află pe malul lacului şi a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă şi nu era acoperită cu tablă. Este la o distanţă de 8 km de Sinaia şi la 10 km (2 ore de mers) de Peştera Ialomiţei.

Sfinxul şi Babele – bijuteriile natural ale Dâmboviţei

Se spune că sunt locuri în lume în care prinzi forţă, te energizezi şi devi alt om. Unele dintre ele sunt chiar în România. Nu poţi să spui că eşti român dacă nu ai urcat cel puţin o dată la Babe şi Sfinx. Se spune că Sfinxul este reprezentarea unei divinităţi, expresie supremă de putere şi demnitate. Asemănarea Sfinxului din Bucegi cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh este un motiv în plus sa ajungeţi aici. Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”, semeţe, modelate parcă de nişte mâini gigante.

Legendele locale vorbesc despre existenţa unor tezaure deosebit de valoroase, comori îngropate, acumulate de-a lungul a zeci de generaţii de conducători şi păstrat în zonă. Este vorba despre un tezaur sfânt pe care fiecare domnitor era obligat să-l sporească pe timpul domniei sale (dar nu avea voie să folosească nimic din acest tezaur).

 Vârful Omu

Se vorbeşte şi despre faptul că pe Vârful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, aşa cum au mai fost şi pe alte creştete ale munţilor, în Retezat şi Ceahlău. Acesta este supranumit “triunghiul de aur” al Dacie, datorită energiilor impresionat de mari care se presupune că se regăsesc în cele trei puncte.

De-a lungul vremii s-a descoperit că pe crestele Bucegilor se înregistrează un nivel foarte mare de radiaţii. Nu se ştie cu exactitate de unde provin aceste radiaţii sau ce le provoacă, iar cercetările sporadice de până acum nu au reuşit să demonstreze nimic.

Vârful Omu din Munţii Bucegi este vârful muntos clasat al unsprezecelea între vârfurile muntoase din România, situat în Masivul Bucegi, reprezentând cel mai înalt punct al acestui masiv. Altitudinea sa este 2.505 metri, după alte măsurători, 2.507 metri, la baza bolovanului de pe vârf, sau 2.514 metri in varful acestuia. Este vizibil de pe creasta Pietrei Craiului, precum şi de pe Valea Prahovei.

Pe Vârful Omu se află cabana Cabana Omu, precum şi o staţie meteorologică, Staţia meteorologică Vârful Omu, care poate fi considerată locul cel mai înalt din România populat permanent.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

CITIŢI ŞI:

FOTO VIDEO Valea Frumoasei, raiul descris în povestirile lui Mihail Sadoveanu

FOTO VIDEO Locurile din Iaşi unde istoria se trăieşte la prezent. Monumentele de la Ruginoasa şi Miclăuşeni ţin vii amintirile lui Cuza şi ale familiei Sturdza

Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă

FOTO VIDEO Secretele unui oraş copleşitor. Excursie în Bucureşti, pe urmele istoriei: parcuri, muzee, Casa Poporului

FOTO VIDEO Pentru Deltă iubim România! Povestea celor mai frumoase plaje din ţară şi a satului de unguri care nu au mai putut abandona sălbăticia

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite