Babele şi Sfinxul, disputate de peste 15 ani cu încrâncenare. Cine reclamă „paternitatea“ celebrelor monumente

Conducerea judeţului Dâmboviţa i-a dat în judecată pe vecinii din Prahova acuzându-i că nu recunosc actele oficiale potrivit cărora celebrele monumente ale naturii se află „în ograda“ lor. Procesele privitoare la demarcaţia teritorială au început acum peste 15 ani.

Autorităţile din judeţele Prahova şi Dâmboviţa duc o dispută juridică crâncenă, de peste 15 ani, pentru a stabili precis „în ograda“ cui se află faimoasele monumente naturale Babele şi Sfinxul. Totul a pornit în 1999, când primarul oraşului prahovean Buşteni, Mielu Codescu, a dat autorizaţie de construire pentru o cabană pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, mai exact în comuna Moroieni.

Autorităţile din Dâmboviţa s-au sesizat atunci şi au blocat începerea lucrărilor. La scurt timp, oficialii Agenţiei de Mediu Prahova au ridicat totuşi o cabană pe un teren aflat la raza teritorială a judeţului Dâmboviţa. Această acţiune a fost de natură a declanşa un proces iniţiat de oficialii judeţului Dâmboviţa prin care îi acuză pe vecinii din Prahova de fals şi chiar de acţiuni de natură penală.

Oraşul Buşteni vrea o "parcelă" din Parcul Natural Bucegi

Miza întregii dispute este o suprafaţă de 2.200 de hectare, aferentă Parcului Natural Bucegi, zonă în care se află şi monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Scriptele de la Arhivele Naţionale arată că terenul se află pe raza teritorială a comunei dâmboviţene Moroieni. Cu toate acestea, cei din Prahova nu recunosc clar delimitarea teritorială şi chiar ar fi recurs, spun oficialii dâmboviţeni, la acţiuni penale pentru a pune mâna pe Sfinx, monument care s-a aflat multă vreme pe stema judeţului.

În cea mai recentă fază a conflictului teritorial, Prefectura Dâmboviţa a deschis un proces pentru restabilirea, o dată pentru totdeauna, a graniţelor dintre cele două judeţe şi pentru revendicarea monumentelor naturii Babele şi Sfinxul.

În cadrul acţiunii în instanţă, a chemat la bară comuna dâmboviţeană Moroieni şi oraşul prahovean Buşteni.

„Noi am deschis dosarul. Până acum, nu ne-am judecat niciodată cu Prahova pe grăniţuire, ci doar pe monumentele naturii şi pe construcţiile făcute acolo de Prahova. Acum, dacă Moroieni va câştiga, monumentele vor fi trecute definitiv la noi“, a declarat Antonel Jîjîie, prefectul judeţului Dâmboviţa. Primul termen al procesului va avea loc pe 26 aprilie 2016. 

Curtea de Apel Cluj: litigiul trebui soluţionat de către Guvern

Cei din conducerea Consiliului Judeţean Dâmboviţa spun că vecinii lor au uitat că au trasat chiar ei, în 1968, graniţele teritoriale între cele două judeţe, în momentul înfiinţării judeţului Dâmboviţa.

„De fapt şi de drept, CJ Prahova a intentat proces acum mulţi ani, pentru că ei nu recunosc că cele două monumente sunt la noi. CJ Prahova a tot folosit aceste monumente ca sigle ale judeţului şi au zis că ar fi util pentru ei dacă ar fi ale lor. Au dat autorizaţie de construire în zona noastră, că aşa ne-am sesizat şi i-am blocat. Dosarul acela a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, care a spus un lucru foarte interesant, şi anume că acest litigiu nu e de competenţa materială a instanţelor şi că trebuie rezolvat de Guvern. Noi am invocat faptul că, în 1968, când s-au înfiinţat judeţele, cum Dâmboviţa nu exista, situaţia a fost făcută de serviciile competente de la Prahova. Pe baza situaţiei date de ei am lucrat noi şi cu asta dovedim că cele două monumente sunt la noi“, a declarat Marin Antonescu, vicepreşedintele CJ Dâmboviţa.

“Nu avem cu cine să discutăm”

Antonescu mai spune că a încercat în van un dialog civilizat cu cei de la Prahova.

„Am fost de câteva ori şi am văzut că nu avem cu cine să discutăm. Nu poţi să-ţi ataci propria propunere. Îi interesează aceste obiective, îi interesează nişte zone de pârtii, nişte zone de construit. Noi le vom bloca şi vom câştiga la nesfârşit“, adaugă Antonescu.

Cei de la Consiliului Judeţean Dâmboviţa ar urma să intervină în acest dosar. „CJ Dâmboviţa va face o cerere de intervenţie, pentru că este în interes propriu. Tot procesul e cu bătaie pe monumente şi pe graniţă“, a spus preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.

Unde este, de fapt, graniţa dintre cele două judeţe

Fostul arhitect şef al judeţului Dâmboviţa, Dan Niţescu, spune că graniţele sunt clare şi-i acuză pe vecinii din Prahova de încercări ilegale de a pune mâna pe cele două obiective.

„În toate documentele existente, limita dintre Dâmboviţa şi Prahova este de-a lungul Pârâului Izvorul, dincolo de drumul care urcă la Coştila. S-a încercat construirea ilegală a mai multor imobile, inclusiv a unui sediu Salvamont Buşteni la noi în judeţ. În 1966, când s-a făcut planul de cadastru, comuna Moroieni se învecina cu Sinaia. Buşteni nici nu se învecina cu Moroieni. Aparţineau amândouă de regiunea Ploieşti“, spune Niţescu.

Tot el reclamă şi o faptă penală a Curţii de Apel Braşov. „La un moment dat, dosarul a fost strămutat la Braşov. Acolo am descoperit două fapte penale. Aceeaşi judecătoare a judecat şi fondul şi recursul, faptă absolut penală. În a doua faptă penală este vorba despre nişte ştersături şi adăugiri pe textul bătut la maşină, peste textul de lege“, mai spune Niţescu.

La întâlnirile dintre conducerile celor două judeţe, omologii din Prahova au prezentat un singur document, o hartă militară la scara de 1 la 50.000, scară la care un milimetru înseamnă cam 50 de metri. În acele documente, Babele rămâneau în Dâmboviţa, iar Sfinxul era în Prahova.

Ce spune CJ Prahova: le trebuie 150 de ani şi un Peleş

„Prefectura Dâmboviţa nu are ce face cu acest proces. Nu are obiectul muncii. Se mută Prahova şi Dâmboviţa din România sau cum? Sunt pământurile României, trasate aşa vremelnic. Sunt unii ambiţioşi, asta e cauza. Noi nu am deschis acest conflict, numai Dâmboviţa. Întotdeauna judeţele mici şi sărace sunt invidioase pe judeţele mari şi bogate, de când e lumea şi pământul. Vor să facă Valea Prahovei la ei, la Peştera. Le-am spus că le trebuie 150 de ani şi un Peleş. E greu. Lumea nu se acomodează cu realitatea. Să facă ce procese vor“, a spus Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova.

Zeci de mii de turişti anual

Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 metri altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălţime şi 12 metri în lăţime.

Babele sunt formaţiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpaţii Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu acelaşi nume şi este punctul de plecare central în drumeţiile din munţii Bucegi.

Ambele monumente ale naturii sunt vizitate, anul, de zeci de mii de turişti, atât din ţară cât şi din străinătate.