Povestea Fermei Model de la Perieţi. Cum a ajuns simbolul agriculturii din Bărăganul interbelic CAP comunist

Ferma Model de la Perieţi a reprezentat în perioada interbelică unul dintre cele mai importanţi furnizori de seminţe pentru Occident. Comuniştii au transformat-o în CAP, iar proprietarii pe care-i are astăzi o lasă să se ruineze.

Ferma Model de la Perieţi se înfiinţează în anul 1933, de către Aureliu I. Popescu un mare secretar de stat din Ministerul Agriculturii acelor timpuri. În anii de glorie ai domeniului, aici se organizau studii de cercetare, precum şi experimente pentru diferite soiuri de legume, ferma fiind un reper important al lumii agrare a României interbelice. Practic, peste 50 % din producţia de seminţe şi răsaduri pentru plante erau produse aici şi exportate în toate ţările din vestul Europei. 

„Ferma de la Perieţi era organizată ca fermă cu circuit închis, în care cultura diferitelor plante şi legume pentru sămânţă, producerea plantelor-mume (semincerilor) în grădina de legume, făcută după asolamentul de 4 ani de tip Norfolk, era corelată cu crescătoria model de porci şi vaci de rasă, care consuma toate deşeurile fermei şi îl valorifica la maximum, procurând împreună cu animalele de muncă” se arată într-un studiu istoric efectuat de reprezentanţii Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia. 

Ferma transformată în CAP

Ferma de lângă Slobozia a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP). La momentul respectiv, ferma avea în patrimoniu zeci de utilaje agricole de ultimă generaţie, toate de fabricaţie germană, maşinării care aveau să fie confiscate şi distruse, iar ulterior înlocuite cu unele produse în URSS.

Pe lângă aceste utilaje, comuniştii au confiscat şi peste 500 de cai, boi de prăsilă sau rentă, porci sau oi, toate din cele mai bune rase. Mai mult decât atât, în 1949, la trei ani de la momentul confiscării, Aureliu Popescu a fost arestat şi închis pentru trei ani, fiind acuzat de săvârşirea unor crime de război.

Monumet în paragină

În prezent, obiectivul se află în patrimoniul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozi instituţie care a încercat în nenumărate rânduri să-l reabiliteze şi să-i redea importanţa pe care a avut-o în trecut. 

Chiar dacă este într-un stadiu avansat de degradare, Ferma Model de la Perieţi a fost alimentată cu bani publici. Primul proiect privind reabilitarea a fost realizat în anul 2005, dată la care obiectivul intră în patrimoniul MNAR Slobozia. Ministerul Culturii a oferit 1,3 miliioane de lei pentru reabilitatea totală a monumentului istoric, însă în urma unui control s-a descoperit faptul că banii au fost risipiţi pe lucrări de mântuială. 

Sumele au fost investite în pereţi şi tavane de rigips, iar cantităţi importante de materiale de construcţii au început să dispară din incinta şantierului. De la banii guvernamentali, ferma din Perieţi a început să înghită şi fonduri locale. În 2010, Muzeul Naţional al Agriculturii cheltuie 55 mii de lei, din bugetul judeţului Ialomiţa, pentru studiul de fezabilitate necesar atragerii fondurilor de reabilitare oferite de autorităţile norvegiene. Şi acest proiect a eşuat.