Dealul Grădişte din Slatina, „banca“ preferată a locuitorilor în trecut. Ce spun istoricii despre comorile ascunse

Dealul Grădişte din Slatina, „banca“ preferată a locuitorilor în trecut. Ce spun istoricii despre comorile ascunse

Dealul Grădişte (fundal) este un veritabil simbol al urbei de pe râul Olt    (FOTO: Mugurel Manea)

Puţini locuitori ai municipiului Slatina ştiu că cea mai înaltă formă de relief din oraşul lor, respectiv Dealul Grădişte, s-a numărat, de-a lungul istoriei urbei, printre locurile preferate de localnici pentru ascunderea averilor. Acest loc, precum şi alte câteva din municipiu, era folosit de locuitori pentru a-şi ascunde aici comorile şi ce aveau mai scump în vremuri de restrişte – atacuri armate etc.

Ştiri pe aceeaşi temă

“Comori de bani sau scule de aur şi argint s-au găsit foarte multe în Slatina şi încă câte nu vor mai fi ascunse”, scrie slătineanul George Poboran (1868-1925), autorul primei monografii a oraşului Slatina. Fostul director de şcoală din municipiu spune, în “Istoria oraşului Slatina”, că acest fapt dovedeşte importanţa mare pe care urbea de pe râul Olt o avea încă din vechime datorită comerţului ce se făcea aici, bogăţiei şi bunei stări a locuitorilor, “precum şi a deselor nenorociri cari au căzut în diferite timpuri peste acest oraş”.

Motivele care îi împingeau pe slătineni să-şi îngroape averile porneau de la atacurile armate şi mergeau până la diferite boli grele şi care nu puteau fi tratate în acele vremuri. Muzeograful Aurelia Grosu de la Muzeul Judeţean Olt spune că ascunderea averilor era un obicei des întâlnit înainte de 1900, dar şi ulterior, deoarece oamenii găsiseră în această metodă, în timp, garanţia maximă a faptului că îşi vor găsi comorile îngropate în diverse locuri numai de ei ştiute după ce situaţia se va fi liniştit.

“Noi, astăzi, ducem banii la bancă pentru a fi siguri că vom avea acces la ei când avem nevoie. Înainte, erau numeroşi cei care apelau la o altă metodă, respectiv îşi îngropau banii în pământ. Nu este o legendă, este un lucru bine ştiut”, afirmă muzeograful Aurelia Grosu.

George Poboran spune despre tactica îngropării comorilor de către locuitorii urbei: “Căci se ştie că, înainte, cum se auzia că vin Turcii sau de frica unei epidemii ori molime, Slătinenii îşi îngropau banii şi tot ce aveau ei mai scump şi fugiau prin satele vecine sau prin munţi. După ce trecea pericolul, ei ori veniau şi, din pricină că uitase locul unde îi îngropase, nu mai dau peste ei, sau că muriau în depărtare de boale ori tăiaţi de duşmani, aşa că comorile rămâneau multă vreme ascunse”.

Dealul Caloianca şi Dealul Grădişte, “băncile” favorite ales slătinenilor

Cele mai multe comori s-au găsit la Slatina în Dealul Caloianca şi în zona Malul Livezii, precum şi pe ambele maluri ale pârâului Sopot. De asemenea, un loc preferat în acelaşi sens era Dealul Grădişte, simbol al urbei, care se ridică la cca. 600 metri deasupra solului. Slătinenii foloseau, pentru a-şi ascunde comorile - cazane, borcane, căldări, oale şi chiar ulcioare.

Dintre comorile găsite până acum la Slatina şi în jurul urbei se numără: bani genovezi de aur şi argint cu inscripţia “S. GEORGIUS EQUITUM PATRONUS” pe o parte – iar pe alta: “INTEMPESTATE SECURITAS”; bani de argint, de aur, alamă şi aramă din timpul romanilor - cu chipurile împăraţilor Septimiu Sever, Aurelian, Sepitimiu geta, Gordian etc., precum şi cu chipul lui Constantin cel Mare şi care se numeau “constantinaţi”. De asemenea, au mai fost găsiţi bani de argint cu inscripţia “Oltenia”, bani de argint polonezi de la 1500-1600 cu chipul lui Sigismund şi August, bani nemţeşti de aur şi argint numiţi “ducaţi”, galbeni şi sfanţi din timpul împăraţilor Leopold, Maximilian, Rudolf, Sigismund, Vladislav, Maria Tereza etc., precum şi “bani turceşti de aur şi argint de toate felurile şi din toate timpurile, de la cei mai mici până la cei mai mari”, spune George Poboran în monografia sa, neuitând să precizeze că el însuşi deţinea, la momentul elaborării cărţii amintite, o colecţie de 400 de monede antice din toate timpurile.

Muzeul Judeţean Olt deţine şi el importante descoperiri monetare găsite pe raza oraşului Slatina şi în împrejurimi care îşi datorează importanţa nu neapărat prin cantitate, cât prin ceea ce reprezintă: o bucată din istoria locală.
 

Vă mai recomandăm:

FOTO  Slatina anilor 1900: trotuare pavate cu bazalt, baluri ale ofiţerilor şi o atmosferă boemă

FOTO  Primarii neştiuţi ai Slatinei care au ridicat oraşul din colbul istoriei

FOTO  Teatrul Naţional din Caracal, operă monumentală unică în România. Cum a rezistat tumultului istoriei istoricul imobil ridicat la începutul anilor 1900

citeste totul despre: