Cum a pierdut Primăria Slatina zeci de milioane, bani europeni. Centrala fotovoltaică nu se mai face, iar anveloparea continuă cu bani de la buget

Peste 60 de milioane lei a pierdut Primăria Slatina din banii europeni alocaţi pentru finalizarea, până la 31 decembrie 2015, a unor obiective de investiţii. Centrala fotovoltaică, din acest motiv, cel puţin deocamdată, nu se mai face, iar zeci de blocuri sau scări de bloc, pentru care se semnaseră contractele, se vor reabilita din fonduri municipale.

Mai mult de jumătate din cheltuielile de investiţii care se vor realiza în 2016 ar fi putut fi susţinute cu bani europeni dacă undeva lucrurile nu s-ar fi împotmolit şi contractele ar fi fost duse la capăt până la 31 decembrie 2015.

Primăria municipiului Slatina a pierdut finanţare de zeci de milioane de lei pentru lucrări de reabilitare termică, din motive diverse, bani care vor fi cheltuiţi în acest an din bugetul local, fără să se mai aştepte lansarea noilor axe de finanţare în exerciţiul 2014 - 2020 lei.

Din nouă proiecte de anvelopare a blocurilor în municipiu aprobate de ADR – SV Oltenia (o a 10-a cerere încă se afla la finele anului 2015 în „rezervă“), unul singur, în valoare totală de aproape 3 milioane lei (1,7 milioane fonduri europene nerambursabile) s-a finalizat (blocul 2, scările A, B, C, Strada Artileriei, nr. 4; blocul 6, scara A, B-dul Nicolae Titulescu, nr. 6; blocul 12A, scara A, Strada Arcului, nr. 10; blocul 17, scara A, B-dul Nicolae Titulescu, nr. 17; blocul 21B, scara A, B-dul Nicolae Titulescu, nr. 21; blocul 23, scara A, B-dul Nicolae Titulescu, nr. 23;blocul 27, scara A, B-dul Nicolae Titulescu, nr. 27.).

Sunt în continuare în aşteptare aproape 100 de blocuri, pentru reabilitarea cărora demersurile au început încă din 2013-2014, cele mai multe cereri de finanţare primind aprobare spre finele anului 2014. De atunci încă, procedurile de achiziţie, cu toate complicaţiile aferente (contestaţii ale procedurii, contestaţii privind câştigătorii licitaţiei etc.) au întârziat execuţia până s-a ajuns la pierderea banilor. Acolo unde lucrurile erau totuşi clare, existând câştigătorul şi aşteptându-se ordinul de începere a lucrărilor, a intervenit o altă problemă, spune administratorul public al Slatinei, Cristian Cismaru:

„Poate cea mai mare problemă am avut-o din cauza situaţiei anumitor apartamente unde s-au construit balcoane şi şarpante ilegal. În ghidul solicitantului era foarte clar specificat faptul că nu se poate începe lucrarea până când nu se intră în legalitate şi cu ultimul apartament din blocul inclus în proiect, ceea ce nouă ne-a adus mari deservicii. Am avut zeci de întâlniri cu proprietarii, în care i-am informat, i-am rugat, le-am oferit sprijinul să-şi rezolve toate aceste probleme, între timp am şi iniţiat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, cooptând şi celelalte oraşe, o petiţie, astfel încât să ni se permită să dăm ordin de începere a lucrărilor parţial, la blocurile unde lucrurile sunt în regulă. Cert este că n-am reuşit finalizarea, acolo unde aveam câştigător. De rambursat n-am avut decât aproximativ 200.000 lei, pentru toate proiectele, banii pe care i-am solicitat pentru cheltuieli de publicitate, proiectare, expertize tehnice, documentaţie de avizare şi alte cheltuieli de acest tip“, spun Cristian Cismaru.

Slatina avea aprobate 60% din fondurile alocate întregii regiuni Sud-Vest Oltenia

Dacă toate blocurile cuprinse în proiectele înaintate către ADR SV Oltenia (cele 10 cereri de finanţare) ar fi fost reabilitate termic, în Slatina ar mai fi rămas de anvelopat nici 30% din totalul blocurilor, având în vedere că, pe diverse ordonanţe, prin diverse programe, de ani de zile se execută lucrări de acest gen, mai spune administratorul public. Cert este că pentru capitala Oltului s-a alocat cam 60% din totalul fondurilor destinate sprijinirii investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe în toată regiunea.

Proprietarii care aşteaptă reabilitarea şi de mai bine de doi ani îşi vor vedea, în acest an, apartamentele „îmbrăcate“. „Nu mai aşteptăm deschiderea altor sesiuni, pentru că oamenii şi aşa aşteaptă de prea mult timp. Sunt blocuri în stare precară, sunt proprietari cărora le-am pus în vedere să intre în legalitate şi care, unii, şi-au demolat şarpantele, n-au mai aşteptat constructorul să înceapă lucrarea, intrând în iarnă fără acoperiş, iar acum ne reproşează. Am bugetat aceste investiţii, aşa că le vom face din fonduri proprii, dar e foarte adevărat că puteam să facem cu aceşti bani altceva, alte investiţii. Oricum, din totalul acelor proiecte însemna destul de mult şi susţinerea din partea proprietarilor şi contribuţia din fonduri guvernamentale, nu erau toţi fonduri nerambursabile“, mai spune Cismaru.

Primăria vrea să acţioneze în instanţă contestatarii

Cel mai mare proiect pentru care s-a aprobat finanţarea, dar pentru care nu s-a putut duce până la capăt procedura de atribuire a contractului, are o istorie cu năbădăi. După ce s-a declarat câştigătorul licitaţiei, unul dintre competitori a înaintat contestaţie, care şi astăzi este în analiză  la CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor).

„Aceeaşi firmă ne-a mai contestat şi în alte cazuri, ne-am şi judecat, iar Curtea de Apel Craiova ne-a dat câştig de cauză. Ne gândim acum să ne îndreptăm împotriva lor pentru a ne recupera aceste fonduri pe care nu le-am putut folosi din cauza tergiversării procedurii“, mai spune administratorul public al Slatinei. Valoarea totală a proiectului în cauză este de peste 18 milioane lei, din care valoare nerambursabilă, peste 10 milioane lei.

În acest proiect era cuprinsă reabilitarea a 36 de blocuri, în total 905 apartamente, astfel: blocul de locuinţe D14, sc. A, B-dul A. I. Cuza, nr. 50; blocul de locuinţe FB15, sc. A, B, B-dul A. I. Cuza, nr. 11A; blocul de locuinţe P1, sc. A, B-dul A. I. Cuza, nr. 3B; blocul de locuinţe S8, sc. A, B-dul A. I. Cuza, nr. 27; blocul de locuinţe 9A, sc. A, Strada Arcului, nr. 5; blocul de locuinţe B14, sc. A, B, C, Strada Arinului, nr. 3; blocul de locuinţe 1, sc. A, B, C, D, Strada Artileriei, nr. 2; blocul de locuinţe 1, sc. A, B, Aleea Cazărmi, nr. 2; blocul de locuinţe 4, sc. A, B, Aleea Cazărmii, nr. 3; blocul de locuinţe 25, sc. A, Strada Cuza Vodă, nr. 25; blocul de locuinţe 25, sc. A, B, C, Strada Cuza Vodă, nr. 26; blocul de locuinţe 26, sc. A, Strada Cuza Vodă, nr. 26B; blocul de locuinţe 10, sc. A, Strada Dorobanţi, nr. 10; blocul de locuinţe 21, sc. A, Strada Dorobanţi, nr. 21; blocul de locuinţe 27, sc. A, Strada Dorobanţi, nr. 27; blocul de locuinţe 3, sc. A, Strada Elena Doamna, nr. 3; blocul de locuinţe 5, sc. A, Strada Elena Doamna, nr. 5; blocul de locuinţe 12, sc. A, Strada Elena Doamna, nr. 12; blocul de locuinţe G, sc. A, Aleea Florilor, nr. 4; blocul de locuinţe M2, sc. A, Aleea Independenţei, nr. 10; blocul de locuinţe 1C, sc. A, Strada Mânăstirii, nr. 1C; blocul de locuinţe 8C, sc. A, Strada Mânăstirii, nr. 6; blocul de locuinţe 8, sc. A, B, Strada Nicolae Iorga, nr. 15; blocul de locuinţe 45, sc. A, B-dul Nicolae Titulescu, nr. 45; blocul de locuinţe 4, sc. A, B, Strada Păcii, nr. 4; blocul de locuinţe 6, sc. A, B, Strada Păcii, nr. 6; blocul de locuinţe 8, sc. A, B, Strada Păcii, nr. 8; blocul de locuinţe 11, sc. A, Strada Plevnei, nr. 11; blocul de locuinţe FA20, sc. A, B, C, D, Strada Primăverii, nr. 22; blocul de locuinţe 1, sc. A, B, Aleea Rozelor, nr. 18; blocul de locuinţe A, sc. A, Strada Sergent Major Dorobanţu Constantin, nr. 6; blocul de locuinţe FA15B, sc. A, B, Strada Unirii, nr. 2A; blocul de locuinţe 8, sc. A, B, Strada Văilor, nr. 8; blocul de locuinţe 8 bis, sc. A, Strada Văilor, nr. 8 bis; blocul de locuinţe 10, sc. A, B, Strada Văilor, nr. 10; blocul de locuinţe 1, sc. A, Aleea Violetei, nr. 1.

La centrala fotovoltaică se renunţă, deocamdată

Un alt proiect pentru care s-a pierdut finanţarea, fiind vorba de 47 milioane lei, dintre care 36 milioane fonduri nerambursabile, îl constituie mult lăudata centrală fotovoltaică menită să reducă din costurile cu iluminatul public aproximativ 1,7 milioane lei anual. „Pentru municipiu acesta ar fi fost, într-adevăr, un beneficiu, am fi putut folosi acei bani în alt scop. Însă cetăţeanul n-ar fi simţit direct asta. Oricum, deocamdată renunţăm la investiţie, sunt prea mulţi bani de suportat din bugetul local şi avem alte obiective de finanţat. Nu renunţăm la idee, pentru că documentaţia este deja realizată, poate o facem tot printr-un proiect european“, mai spune administratorul public.

Cum de s-a ajuns şi cu acest proiect aici, explicaţia ar ţine tot de procedurile de licitaţie. Cererea a fost aprobată târziu, în 2015, în august s-a desemnat câştigătorul, care, teoretic, ar fi avut timp să realizeze lucrarea, însă au apărut din nou contestaţiile.