Cum îţi dai seama că cel mic suferă de astm. Medic: „Un tratament eficient trebuie să dureze cel puţin 5-10 zile“
0Astmul nu ţine cont de vârstă, iar numărul de copii diagnosticaţi cu această afecţiune este în continuă creştere. Specialiştii dezvăluie când este corect a-l suspecta pe cel mic că are astm şi unde poţi să-l tratezi.
Astmul nu este o afecţiune care poate fi diagnosticată de la naştere şi nu există nici analize amănunţite care să-ţi spună ce predispoziţie are cel mic să facă această boală. E sigur că factorul ereditar are importanţă, însă există şi alţi factori favorizanţi în declanşarea astmului.
De obicei, spun medicii pneumologi, astmul se declanşează înainte ca cel mic să împlinească 5 ani. Copilul este apatic, sau din contră, agitat, oboseşte când face eforturi nu prea mari, îşi foloseşte pentru a respira muşchii pieptului, simptome comune, de altfel, şi în răceli şi gripe.
Tocmai aceste infecţii repetate ale căilor respiratorii duc în cele din urmă la apariţia astmului. Tot în astm apare respiraţia şuierătoare, sau wheezingul, simptom însă mult mai sugestiv pentru astm în cazul adulţilor, copiii putând să-l prezinte şi într-o răceală banală. Când toate aceste simptome apar frecvent în răceli, iar copilul prezintă şi simptome de alergii sau eczeme, diagnosticul de astm devine tot mai probabil.
Testarea capacităţii pulmonare la cel mic este foarte dificilă, spirometria, cea mai simplă metodă, fiind inaccesibilă până la vârsta la care pacientul devine pe deplin cooperant, de aceea, foarte frecvent, medicul specialist va prescrie pur şi simplu medicaţia pentru astm, atunci când semne precum gâfâiala, chiar şi în episoadele când nu este prezentă o infecţie, doar la contactul cu aerul rece, de exemplu, sau simptome precum tusea seacă, supărătoare, în accese care pot întrerupe somnul, coroborate cu cele menţionate anterior, sunt tot mai frecvente.
De ce trebuie ferit un copil astmatic
Astmul se instalează la pachet cu alergiile de tot felul. Există o serie de factori declanşatori ai crizelor de astm, printre care unii, dintre cei mai comuni:
- infecţiile respiratorii – episoadele de răceală şi gripă peste care un copil fără această problemă trece uşor, pentru un astmatic pot însemna o adevărată luptă pentru aer din cauza inflamaţiei căilor respiratorii;
- fumul de ţigară – copilul unei mame fumătoare are risc mai mare de a dezvolta astm. Însă şi fumatul pasiv, care intervine după naştere, este la fel de nociv, motiv pentru care trebuie evitat accesul cu copilul în locurile în care se fumează, în casă trebuie categoric interzis fumatul, dar şi în maşină, chiar dacă un fumător înrăit vă va linişti spunându-vă că deschide geamul.
- părul de animale este de asemenea un pericol real pentru copiii astmatici, motiv pentru care este indicat ca cei mici să păstreze distanţa, sau, cel puţin, să se limiteze accesul animalelor în casă sau în dormitorul celui mic.
- praful de casă – foarte greu de combătut, este unul dintre inamicii cei mai feroce. Este recomandat să nu investiţi în covoare care pot reţine foarte mult praf şi de asemenea să nu aglomeraţi camera cu jucării de pluş. Aşternuturile trebuie să fie din materiale uşor de spălat la temperaturi mari;
- mucegaiul – este recomandat să fie eliminat şi din ultimul colţişor, fiind unul dintre factorii la care cei mici reacţionează cel mai des;
- efortul fizic intens – poate de asemenea să-i declanşeze copilului o criză de astm, motiv pentru care indicaţia este nu să-i interzicem copilului complet activitatea fizică, ba din contră, trebuie încurajat să facă mişcare moderată, ci să pregătim persoanele din jurul lui şi să le familiarizăm cu diagnosticul şi cu atitudinea în cazul declanşării unei crize astmatice;
- stresul – o situaţie care celui mic nu îi este confortabilă îi poate declanşa o criză de astm. Se poate întâmpla într-un caz aparent banal, emoţia unei serbări, de exemplu, când cel mic trebuie să facă faţă mulţimii de părinţi etc.
Specialiştii au constatat de asemenea că dacă un părinte suferă de astm, este foarte probabil ca şi copilul să dezvolte afecţiunea. S-a mai constatat că incidenţa este mai mare în rândul băieţilor, la vârste mici, în timp ce la maturitate raportul se inversează. Contractarea în primul an de viaţă a diverselor infecţii respiratorii creşte şi ea riscul apariţiei astmul, la fel alimentaţia artificială a sugarilor şi abundenţa de alimente procesate, în dauna produselor proaspete.
Unde se tratează foarte bine astmul
Dacă medicamentaţia diferă de la pacient la pacient, sunt şi o serie de recomandări comune pentru pacienţii cu astm.
Medicul pneumolog Ion Eparu face două recomandări foarte importante. Cura la salină ar fi o primă recomandare, iar oferta, din acest punct de vedere, este foarte diversă în România. „Există o salină la Praid, lângă Sovata, există o altă salină la Câmpia Turzii, o bijuterie, există salină şi la Ocnele Mari, sunt posibilităţi multiple. Foarte eficientă este de asemenea, pentru că e vară, putem merge în concediu, cura helio-marină, asta însemnând să stai cu copilul pe malul mării dimineaţa foarte devreme, înainte răsărit, şi seara, cât de târziu. O cură eficientă, în ambele cazuri, trebuie să cuprindă cel puţin 5-10 zile“, ne sfătuieşte medicul.
Se încarcă comentariile...
