Super-stânele dotate cu panouri fotovoltaice. Cum îmbină câţiva ciobani oieritul cu tehnologia modernă

Super-stânele dotate cu panouri fotovoltaice. Cum îmbină câţiva ciobani oieritul cu tehnologia modernă

Trei stane au fost dotate cu panouri fotovoltace, in cadrul proiectului FOTO Ramona Găină

Trei stâne din judeţele Braşov şi Mureş au fost dotate cu panouri fotovoltaice, în cadrul unui proiect susţinut cu fonduri norvegiene. Ciobanii au current, apă caldă şi învaţă să gestioneze problema gunoiului natural, astfel încât să nu afecteze mediul.

Proprietarii a trei stâne din judeţele Braşov şi Mureş îmbină oieritul tradiţional cu beneficiile oferite de tehnologiile moderne. În cadrul unui proiect finanţat în mare parte cu fonduri norvegiene, cele trei stâne au fost dotate cu panouri fotovoltaice pentru producerea curentului electric şi încălzirea apei şi de asemenea cu garduri electrice de târlit (n.r. – „îngrăşarea pământului prin aşezarea stânei“).

Practic, ciobanii păstrează regulile tradiţionale ale oieritului dar îşi fac treaba mult mai uşor, ajutaţi de tehnologiile moderne. Oile sunt crescute la fel ca şi până acum, însă în interiorul stânelor, aflate în zone fără utilităţi, accesibile doar cu maşini de teren, brânzeturile se fac mult mai uşor, având în permanenţă la dispoziţie apa caldă şi curent electric. Ciobanii care lucrează acolo şi proprietarii de stâne spun că diferenţele sunt foarte mari acum, după montarea sistemelor, faţă de perioada în care lucrau fără curent şi apă caldă. 

 

„Sistemul ajută stâna foarte mult, deoarece avem apă caldă, se pot spăla ciobanii, e mai igienic, mai curat, pot face şi o baie dacă vor. Ideea mi s-a părut foarte bună, suntem ajutaţi, putem îmbina tehnologia modernă cu stâna tradiţională. Produsele se fac la fel cum se făceau şi până acum, dar condiţiile sunt mai bune“, spune Constantin Valeriu, proprietarul uneia dintre stânele incluse în proiect, din localitatea braşoveană Meşendorf.

Aici, ciobanii au grijă de aproximativ 500 de oi şi s-au obişnuit repede cu noile tehnologii, care le sunt extrem de folositoare. „Avem o mioriţă cu accente globale. Ideea e să-l ajuţi pe om să aibă un pic de apă caldă, un pic de electricitate, să-şi încarce telefonul. Oamenii sunt bucuroşi, oricine se bucură în momentul în care îl sprijini să-i fie viaţa un pic mai uşoară“, spune Ben Mehedin, de la Fundaţia Adept, cea care a dezvoltat proiectul.

 

Grijă pentru mediu

Pe lângă dotarea cu panourile fotovoltaice, ciobanii au primit şi garduri electrice cu ajutorul cărora să gestioneze problema gunoiului natural produs de animale astfel încât să nu fie afectat mediul înconjurător.

 

„Pentru că vrem să ajutăm şi mediul, ca să evite ciobanii poluarea pânzei freatice, am făcut un sistem de mutare a târlei, încât să nu rămână doar într-un singur loc gunoiul, să fie distribuit mai uniform pe suprafaţă mai mare, nu în acelaşi loc tot, ca să fie mai uşor absorbit, pentru că dacă e o cantitate foarte mare de azot din bălegar pe sol asta nu favorizează varietatea de plante, o să favorizeze o monocultură. Cel mai adesea, unde vezi foarte multă urzică într-un loc, înseamnă că acolo a stat stâna mai mult şi este un aport de azot mult mai mare decât în celelalte zone. Noi am venit şi cu un manual despre cum să administrezi mai bine stâna în interesul mediului şi i-am ajutat pe oamenii ăştia cu un sistem de garduri electrice să mute mai uşor târla şi după un anumit tipic“, explică Ben Mehedin.

 

Cursuri de marketing

Pe lângă modalităţile de management al stânii, beneficiarii au mai primit în cadrul proiectului informaţii despre microprocesare, marketing-ul pentru produsele de calitate, care provin dintr-o zonă cu înaltă valoare naturală. În cadrul unor cursuri de specialitate, nu doar ciobanii, ci şi alţi producători locali au învăţat cum să-şi promoveze marfa pentru a ajunge la cât mai mulţi cumpărători.

 

„Interesul nostru este să păstrăm biodiversitatea, să o conservăm. Biodiversitatea este rezultatul unor practici tradiţionale îndelungate în jurul gospodăriei ţărăneşti de mici dimensiuni şi, pentru ca această gospodărie să fie viabilă şi în zilele noastre, noi căutăm să-i sprijinim ca să aibă venituri variate, din mai multe surse. Dacă anul acesta nu se vând bine porcii, poate că se trec bine legumele, dacă nu se trec bine legumele poate că se trece brânza şi o gospodărie mică practic îţi dă siguranţa alimentară. Dintotdeauna, o economie sănătoasă se bazeză pe clasa de mijloc, nu pe extremele organismului economic. Noi am organizat seminarii şi cursuri de marketing, branding, am explicat cum să-ţi faci produsul tău să fie atractiv, cum să-i faci povestea“, spune Ben Mehedin.

O altă componentă a proiectului a inclus cursuri de gospodărire în cadrul cărora sătenii au fost învăţati cum să altoiască pomi, cum să întreţină soiurile tradiţionale. De asemenea, două asociaţii de crescători de taurine din zonă au fost dotate cu cositori performante. 

Cu ce bani a fost posibil proiectul

Proiectul, intitulat „Servicii ecosistemice oferite de agricultura cu Înaltă Valoare Naturală“, este derulat de Fundaţia Adept şi este susţinut din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin Granturile Norvegiene 2009-2014. Programul a încurajat dezvoltarea afacerilor, având drept scop creşterea competitivităţii întreprinderilor verzi, inclusiv ecologizarea industriilor existente, inovarea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial verde, precum şi îmbunătăţirea performanţelor în raport cu mediul.

Valoarea proiectului derulat prin fundaţia Adept este de 240.800 de euro, din care 190.000 de euro este contribuţia norvegienilor, iar restul, cofinanţare din partea Fundaţiei Orange. Pentru fiecare stână în parte, costurile pentru dotare s-au ridicat la 4.300 de euro.

 
Vă mai recomandăm: 
 
 
Monica Cucerzan şi soţul ei sunt doi sibieni care şi-au cucerit clienţii cu iaurturi şi brânzeturi făcute din lapte de capră şi cheag natural, fără niciun fel de conservanţi.
 
 
Lenuţa Podariu, o femeie în vârstă de 47 de ani dintr-un cătun uitat de lume din Sibiu, creşte singură nouă copii. Nu se plânge, însă, şi spune că nu şi-ar da copiii pentru nimic în lume.
 
 
Simon Lorand (52 de ani), din localitatea Reghin, judeţul Mureş, a pornit în urmă cu aproape 20 de ani o afacere cu blănuri de chinchilla, destinată exclusiv clientelei de lux.

 

citeste totul despre: