Harta sinuciderilor la Sibiu
0
44 de cazuri de tentative de sinucidere au fost înregistrate de la începutul acestui an la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.
Potrivit reprezentanţilor spitalului, numărul de cazuri de acest gen este în scădere. În perioada similară a anului trecut au fost înregistrate 60 de cazuri iar în tot anul 2012, 108 cazuri.
“În general sunt persoane tinere, până în 35 de ani. De asemenea, în general sunt pacienţi cunoscuţi cu etilism, cu pregătire medie sau mai puţin de mediu şi vin repetat la noi, nu sunt la prima încercare. Ca şi modalităţi predomină ingestia de medicamente, mai puţine sunt cazurile cu autoleziuni. Noi le acordăm asistenţă medicală şi îi îndrumăm spre control psihologic şi psihiatric”, precizează Constantin Roşca, medic şef al Unităţii Primiri Urgenţe.
Sinuciderea nu este provocată de un singur factor
Potrivit psihologului clinician Aniela Minu (Sârbu), “suicidul este definit ca un act de încetare din viaţă, autoprodus şi cu intenţie proprie. Presupune o negare a instinctului vital, într-un moment existenţial resimţit de persoană ca dramatic şi fără nicio altă ieşire. După părerea specialiştilor, sinuciderea nu este o opţiune ci mai degrabă negarea totală a posibilităţii de a alege. Când vorbesc de suicid, specialiştii iau în calcul conduita suicidară, care înglobează suicidul reuşit, tentativele suicidare, ideile de sinucidere, sindromul presuicidar. Fiecare dintre acestea presupune o atenţie anume şi o intervenţie specifică. Sinuciderea nu este provocată de un singur factor, ci reprezintă un comportament specializat, ca oricare altă atitudine umană, cu un determinism multiplu”.
Riscul de suicid creşte după 15 ani
Potrivit specialistului sibian, după vârsta de 15 ani, riscul suicidului creşte. „Adolescenţii cu risc crescut de sinucidere au de obicei legături de prietenie slab dezvoltate, o stimă de sine redusă şi au avut un eveniment stresant în utimul an. Pot determina acest gest, evenimente de genul: despărţiri, moartea unei persoane apropiate, dispute familiale, eşecuri şcolare. Tentativele suicidare sunt de 8-9 ori mai frecvente la tineri şi de 10 ori mai frecvente la adolescenţi. Până la 30 de ani se menţin aceeaşi factori de risc şi o rată crescută a suicidului. Între 31-40 de ani suicidul se datorează în special abuzului de alcool, asociat depresiei. Între 51-60 de ani depresia este principala cauză de suicid. Peste 60 de ani – pensionarea (venită o dată cu pierderea statutului social obişnuit, scăderea venitului, abandonul afectiv, teama, izolarea), este cauza cea mai frecventă a suicidului”, explică psihologul clinician Aniela Minu (Sârbu).
Sinuciderile, mai frecvente primăvara şi toamna
Potrivit specialistului sibian, în timp ce femeile au un procent mai ridicat de tentative suicidare (6:1) faţă de bărbaţi, numărul actelor suicidare este mai mare la bărbaţi (3:1).
„Rata suicidului la celibatari este dublă faţă de populaţia generală. Persoanele rămase singure prezintă o rată a suicidului de 4 ori mai mare decât a lotului martor. În rândul persoanelor văduve riscul suicidar este de 4 ori mai mare la bărbaţi decât la femei. Suicidul este mai frecvent primăvara şi toamna, corespunzător frecvenţei crescute a debutului şi recăderilor în psihoze.
Riscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie, fără să fie corelat cu severitatea depresiei, cel mai frecvent putând să apară la începutul şi finalul episodului depresiv. Suicidul cunoaşte o rată surprinzător de înaltă în tulburările de personalitate, este prim simptom al psihozei, consumul de droguri – în special de alcool - sunt importanţi factori în suicid. Între 5% şi 25% din indivizii alcoolici mor prin sinucidere.
Evenimentele de viaţă defavorabile, rupturi recente ale relaţiilor, divorţul, eşecul sentimental, situaţiile de criză acută, şomajul, falimentul, schimbări sau conficte profesionale, pierderea unei persoane apropiate, afecţiuni somatice cronice (durerea cronică, operaţii chirurgicale recente sau boi în fazele terminale), abuzul de alcool, izolarea socială, sunt factori favorizanţi pentru suicid. Pierderea unui statut economic (nu sărăcia în sine), instabilitatea materială şi familială care creşte în timpul crizelor economice de exemplu, suprasolicitarea şi competiţia exagerată în relaţiile sociale provoacă o stare de nelinişte care poate conduce la sinucidere.
Lipsa de speranţă, sentimentul de neajutorare, trecutul care pare să condamne, prezentul frustrant şi viitorul perceput ca nesigur şi chiar ameninţător, sentimentul durerii existenţiale, asociate cu anxietatea, insomnia continuă, tendinţele impulsive, disperarea, pesimismul, stima de sine redusă şi stilul cognitiv rigid, pot favoriza ideaţia suicidară şi pot conduce la diverse tentative de suicid”, spune psihologul clinician Aniela Minu (Sârbu).
Vă mai recomandăm
FOTO VIDEO Accident grav cu o ambulanţă în misiune, la Sibiu
Se încarcă comentariile...
