FOTO Cum a schimbat fundaţia patronată timp de 13 ani de Prinţul Charles un sat uitat de lume din judeţul Sibiu
0La Alma Vii, un sătuc din nordul judeţului Sibiu cu nici 400 de locuitori, fundaţia patronată timp de 13 ani de prinţul de Wales nu doar că a luptat pentru protejarea patrimoniului autentic şi a tradiţiilor dar a reînviat practic, prin diverse proiecte, micuţa comunitate.
Aflat la aproximativ 70 de kilometri de Sibiu, în nordul judeţului, satul Alma Vii are peisaje de o frumuseţe rară, însă până în urmă cu câţiva ani puţini erau trecătorii străini pe care îi întâlneai pe uliţele localităţii. De când au demarat aici proiectele Mihai Eminescu Trust (MET), fundaţie aflată între 2000 şi 2013 sub patronajul Prinţului de Wales, comunitatea a renăscut şi primeşte acum, în fiecare an, sute de turişti străini.
Renaşterea micii comunităţi
Acţiunile MET la Alma Vii au început în anul 2008, cu refacerea faţadelor şi podurilor de acces în curţi, în cel mai pur stil tradiţional, după modelul existent cu sute de ani în urmă. ”Încet, fundaţia s-a implicat într-un proiect foarte generos şi de lungă durată, satul românesc de sine stătător, care creează locuitorilor satului o mulţime de posibilităţi de a trăi din ceea ce ştiu ce facă”, spune Mircea Novac, coordonator local pentru fundaţie.
Au urmat refacerea şcolii vechi şi a dispensarului din sat, cursuri de formare în meşteşuguri tradiţionale pentru oamenii de aici în cadrul unui centru de instruire amenajat la parterul şcolii, reabilitarea unor case şi introducerea lor în circuitul turistic, toate însemnând nu doar instruire ci şi posibilitatea muncii remunerate pentru oamenii din sat. Ideea a fost să nu fie aduşi meseriaşi din alte părţi, ci să fie formaţi oamenii din sat pentru a se putea descurca mai departe şi pentru a avea şi fundaţia cu cine să lucreze.
”S-au făcut cursuri pentru meşteşugari, au venit oameni din Marea Britanie care sunt specializaţi pe genul ăsta de tehnici (tradiţionale, n.r.) şi i-au reînvăţat pe oamenii de aici cum să le aplice. De exemplu, s-au făcut cuptoare de ţiglă şi cărămidă pentru că nu putem să cumpărăm ţiglă de la fabrică pentru restaurarea acoperişurilor,a trebuit să facem ţiglă tradiţională. Au fost date cuptoarele unor oameni care le administrează şi astăzi, care fac ţiglă, fac cărămidă şi ard piatră de var pentru var. Au fost învăţaţi oamenii să zidească fără ciment, doar cu var şi nisip, să facă pictură, zugrăveală, tâmplărie”, spune Cristian Radu, responsabil de comunicare în cadrul MET.
Sute de turişti străini
Sătenii au învăţat, la centrul de formare din şcoală, nu doar meserii tradiţionale ci şi limba engleză pentru a se putea înţelege cum trebuie cu turiştii care ajung în sat. Două case vechi au fost restaurate în cel mai pur stil tradiţional şi date în administrarea unor localnici, iar locuri de cazare, în sistem hostel, sunt şi la etajul clădirii vechii şcoli, reabilitate de fundaţie. Casele au fost decorate tradiţional însă nu le lipsesc dotările moderne cum sunt apa curentă sau încălzirea centrală. Acum, la Alma Vii ajung, în fiecare an, sute de turişti, care se pot delecta cu preparate tradiţionale, făcute din produse cultivate local, şi care se îndrăgostesc de peisajele de poveste, de o frumuseţe nealterată, peisaje pe care mulţi dintre ei, în ţările de unde vin, nu le-au întâlnit niciodată.
”Până acum au fost în mare parte turişti străini, foarte mulţi din Marea Britanie apoi mulţi din Germania şi în ultima perioadă din ce în ce mai mulţi din România. Fac trasee de drumeţie peste dealuri dintr-un sat în celălalt, trasee de bicicletă, plimbări cu căruţa până pe deal unde se face picnic sau până la stână unde sunt aşteptaţi cu un bulz, fac vizite la cetăţile fortificate. Majoritatea turiştilor străini sunt surprinşi de natura care este nealterată, vin de la aeroport şi până când ajung aici trec peste toate dealuri cu păşuni, cu oi, cu vaci, cu stâne, lucruri pe care ei nu le mai au şi majoritatea nici nu le-au văzut vreodată. Apoi, sunt evident surprinşi de stilul de viaţă relaxat, timpul curge altfel aici, şi de cât de bine s-au păstrat lucrurile şi casele şi satele”, spune Cristian Radu. În casele de oaspeţi sunt, în total, 10 locuri de cazare, iar la mansarda şcolii 8 locuri. Pentru casele de oaspeţi turiştii plătesc 25 de euro de persoană pe noapte, ia la şcoală între 10 şi 15 euro de persoană pe noapte.
Unul din principalele puncte de atracţie pentru turişti e vechea biserică fortificată din sat, aflată acum în plin process de reabilitare în cadrul unui proiect amplu, cu fonduri norvegiene şi o contribuţie importantă a MET. La finalizare, pe lângă partea de restaurare efectivă se vor face aici un muzeu, un cuptor în care oamenii să poată face pâine şi alte produse locale şi câteva camere pentru cazare.
Locuri de muncă pentru oamenii din sat
Proiectele fundaţiei au readus la viaţă comunitatea mică, şi mulţi dintre localnici au primit o şansă de a-şi câştiga astfel existenţa. Mai mult, satul a început să se repopuleze, o parte din tinerii plecaţi la muncă în străinătate se reîntorc iar alţi oameni preiau exemplul şi cumpără aici case pe care vor să le transforme la rândul lor în case de oaspeţi.
Maria Ganea (62 de ani) a lucrat toată viaţa ca şi casieriţă, la Mediaş, iar la pensie s-a retras împreună cu soţul la Alma Vii. Din dorinţa de a-şi umple timpul a făcut cursul de agroturism, şi astăzi administrează o parte din locurile de cazare ale fundaţiei din Alma Vii. ”Dacă nu era fundaţia era vai şi amar de noi, satul e mic, departe de oraş, oamenii nu au unde să lucreze, a dat o şansă comunităţii, şi acum lucrează oamenii la cetate, se mai câştigă un ban, am mai închiriat căruţe, se mai duc cu căruţa, fac un ban, s-a mai luat pentru case câte ceva de la oamenii din sat. Turiştii vor să vadă împrejurimile, să afle despre tradiţiile locului, umblă pe câmp, le place, aerul curat, peisajul”, explică femeia.
Şi Iosif Coşcodar (63 de ani) lucrează cu MET-ul de câţiva ani buni. “De aproape 6 ani lucrez cu fundaţia, am avut case de renovat, sunt destule şi vor fi şi în continuare şi merge destul de bine. Cu podurile am început şi a mers foarte bine, la oameni le-a plăcut, practic s-a schimbat bine de tot şi oamenii au avut de lucru”, spune bărbatul.
În perioada 2008-2014 Mihai Eminescu Trust a derulat 21 de proiecte în Alma Vii, valoarea fondurilor alocate de MET aici fiind de 253.889 de euro. La Centrul de formare profesională 190 de localnici au fost instruiţi în tehnici tradiţionale de construcţie, 48 în agroturism, iar 40 de localnici au făcut cursuri de limba engleză.
Vă mai recomandăm:
Medicul neonatolog Livia Ognean (46 de ani) a reuşit să mobilizeze colegi, părinţi şi oameni obişnuiţi pentru a schimba în bine viaţa unor copii de numai câteva sute de grame, internaţi la terapie intensivă neonatală în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. Totul prin forţe proprii, independent de statul român.
Trei sibieni sunt posesorii unor nume cu rezonanţă în viaţa politică: Adrian Năstase, Ludovic Orban şi Mihai Ungureanu. Oamenii povestesc amuzaţi ce glume se fac pe seama lor, dar şi cum îşi văd celebrii tizi de la Bucureşti.
Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.
Se încarcă comentariile...
