Afacere de succes pe cont propriu, made in Sibiu: De la ferma de cerbi la agricultură bio şi turism ca-n Epoca de Aur

Pensiunea familiei Cioran de la Nucet

Cu foarte multă pasiune, ingredient esenţial pentru o afacere de succes, câţiva sibieni au reuşit să dezvolte mici business-uri de familie care nu doar că le aduc profit dar le dau şi şansa de a munci cu plăcere în fiecare zi.

Emil Cioran şi soţia lui, Mioara, au pus dezvoltat la Nucet, sat aflat la aproximativ 20 de kilometri de Sibiu, o pensiune şi o fermă bio unde vin an de an zeci de turişti din toată România dar şi din străinătate. În urmă cu doi ani, soţii Cioran au povestit, pentru Adevărul, cum au renunţat la oraş pentru un sat uitat de lume, şi cum au reuşit nu doar să pună pe picioare o afacere de succes, ci să-şi schimbe complet modul de viaţă.

Căutându-şi iniţial o casă de vacanţă, au văzut într-un ziar un articol despre „satul nepopulat Nucet”, aşezare cu doar 30 de localnici, majoritatea vârstnici. Odată ajunşi aici, farmecul locurilor i-a cucerit iremediabil, iar achiziţia casei şi a celor 2 hectare de teren a reprezentat doar primul pas spre o altfel de viaţă. Aveau în Sibiu un apartament şi 3 chioşcuri în care vindeau mâncare de tip fast-food. Au vândut tot şi s-au mutat defintiv la Nucet, unde au ridicat din casa veche o pensiune şi unde au început să cultive fructe şi legume, totul sută la sută ecologic.

Nu le-a fost greu să se acomodeze, pentru că amândoi au crescut la ţară. La Bucureşti, soţii Cioran l-au cunoscut pe Willy Schuster, cunoscut promotor al agriculturii ecologice, cel care a pus pe picioare la Moşna, împreună cu soţia sa, o gospodărie care reprezintă un adevărat model de reuşită în domeniu. L-au vizitat la Moşna, le-a plăcut enorm ce au văzut acolo, iar paşii următori au venit firesc. Au făcut conversie, s-au atestat bio, Emil a fost în schimburi de experienţă la ferme mici, bio, în Austria şi Germania. Turiştiii care le trec pragul, mănâncă produse sută la sută ecologice şi au posibilitatea de a asista la tot ce înseamnă activităţi în gospodărie.

Paralel cu pensiunea, soţii Cioran au dezvoltat cu succes o afacere cu produse tradiţionale, toate provenite din gospodăria lor şi pregătite după reţete vechi, culese de la femeile în vârstă de pe Valea Hârtibaciului. Roşiile, ceapa, morcovii, ardeii, castraveţii, varza, broccoli, dar şi fructele din livadă se transformă în mâinile iscusite ale Mioarei în dulceţuri delicioase, zacuscă, bulion sau murături pe care le vând la târgurile de profil, dar şi clienţilor care îi caută direct, odată ce le-au descoperit produsele. Delicii precum dulceaţa de nuci verzi, cea de dovlecei sau liptarul de prune sunt căutate atât de tinerii adepţi ai mâncării sănătoase, cât şi de cei trecuţi de prima tinereţe, cărora le e dor de gusturile din copilărie.

Fermă de cerbi

La ieşire din oraşul Avrig, în zona Poiana Neamţului, un om de afaceri sibian a pus pe picioare, alături de o pensiune agroturistică, o fermă de vaci, porci şi găini, un bazin de păstrăvi, dar şi o fermă de cerbi şi căprioare. 

Aentura a început în anul 2007, când omul de afaceri Ilie Stoica, aflat într-un concediu în Germania, a văzut într-un sat din zona Passau o crescătorie de căprioare. A discutat cu proprietarul, iar în anul 2008, în primăvară, cinci femele şi un cerb de la crescătoria nemţească erau transportate, în condiţii speciale, la ferma de la poalele Munţilor Făgăraş. Căprioarele au fost crotaliate, au fiecare paşaport şi, fiind gestante, după ce au ajuns în ţară au adus pe lume primii cinci pui. Iniţial, au stat pe o suprafaţă de 50 de ari, însă odată cu înmulţirea au fost mutate într-un spaţiu generos, de trei hectare, în care se regăsesc condiţiile în care cresc şi ciutele sălbatice. „Au un areal asemănător celui din natură, au şi brazi, au şi puţin pârâu, au şi deal, tot ce le trebuie“, povestea în urmă cu doi ani, pentru Adevărul, Ilie Stoica.

Ciutele şi cerbii s-au acomodat foarte bine în România şi, după câţiva ani, au ajuns să aducă pe lume puii în acelaşi interval cu cele sălbatice. Extrem de prietenoase, căprioarele au ajuns renumite în zonă şi atrag an de an sute de turişti la ferma de pe Valea Avrigului. Investiţia iniţială cu achiziţie, transport şi analizele medicale efectuate în Germania a fost de aproximativ 10.000 de euro. Un pui de căprioară se vinde pe piaţă cu aproximativ 300 de euro, o femelă cu 500 de euro, iar un mascul, cu 1.000 de euro. 

 Cabană decorată ca-n Epoca de Aur

O altă afacere de succes a fost dezvoltată de soţii Coldea la Sibiel, localitate devenită după Revoluţie primul sat agroturistic din România. Soţii Coldea fac agroturism din 1996. Au ridicat în timp pensiunea iar  locul a ajuns extrem de cunoscut, fiind inclus în ghidul internaţional Lonely Planet. Dincolo de condiţiile bune şi peisajul de poveste, pensiunea familiei Coldea are o ofertă care atrage ca un magnet turiştii străini. Într-o căbănuţă cochetă, aflată pe malul râului, Sorin Coldea, profesor de istorie, a amenajat un mic „muzeu al comunismului".

Turiştii care se cazează aici, în marea lor majoritate străini, îşi petrec noaptea printre plenare, congrese, ziare vechi, discuri cu cântece patriotice, cărţi despre Stalin şi Ceauşescu, steaguri sau trompete şi tobe pioniereşti. Nu lipsesc din decor tradiţionala sticlă de un litru, în care se comercializa pe vremuri vinul de regiune superior, trese, distincţii, insigne, geanta de mers la serviciu „pentru proletari", casetofonul tradiţional, care putea fi cumpărat din shop pe valută, ceasuri vechi ruseşti Popeda şi Slava sau soba metalică, la care s-au încălzit generaţii întregi, înainte de 1989. Sorin Coldea povestea în urmă cu trei ani că ideea a venit imediat după Revoluţie, când toată lumea nu ştia cum să scape mai repede de tot ce amintea de „Epoca de Aur".

„Am început să le strâng chiar după Revoluţie. Toată lumea le arunca, eu le strângeam, toată lumea îmi spunea că sunt nebun, eu am făcut o expoziţie. Am decis să fac asta pentru că oamenii uită foarte repede greul din perioada comunistă şi îşi aduc aminte numai de lucrurile frumoase. Întotdeauna există „Pe vremea lui...era aşa..." şi atunci îi dau să citească un congres, un ziar, şi îşi aduce aminte şi de lucrurile mai puţin bune", povestea Sorin Coldea. 

Spre surprinderea lui, ideea a prins extraordinar de bine, mai ales în rândul turiştilor străini. Vizitatori din Germania, Italia, Franţa, Anglia, Noua Zeelandă, Australia, Israel sau Statele Unite ale Americii sunt încântaţi şi stau la coadă pentru a-şi petrece noaptea cu Ceauşescu şi Stalin, în căbănuţa de pe malul râului.
 

Vă mai recomandăm:

Români de geniu. Emil Cioran, eternul student. Viaţa nevăzută a filosofului îndrăgostit de România

Lui Emil Cioran i-a plăcut să studieze şi nu să predea. A preferat să renunţe la catedra de filosofie din Braşov pentru a-şi continua viaţa de student la Paris. Eleonora Cioran, cumnata scriitorului, dar şi criticul de teatru George Banu şi pianistul Andrei Vieru, care l-au cunoscut, vorbesc despre umorul „pesimistului efervescent“, despre legăturile acestuia cu lumea mondenă şi iubirile lui Cioran.

Micul geniu IT care i-a uimit pe elveţieni: „Ştiu toate codurile pe de rost“

Petru Rogojanu, un copil de 12 ani din Sibiu, a absolvit cu succes două cursuri de IT, pentru adulţi, ale unei instituţii elveţiene, unul de web designer şi unul de web programator. Petru poate fi angajat în orice moment pe aceste poziţii, iar în 2012, a devenit cel mai tânăr web designer din România.

Povestea bibliotecii comunale din şura bunicii. Locul magic unde cărţile se citesc pe scaune din baloţi de paie

Elevii din comuna Moşna, din judeţul Sibiu, redescoperă plăcerea cititului într-un cadru ieşit din comun: au o bibliotecă sătească deschisă în şura unei case.