Tinerii care se droghează au ajuns să consume ierburi cu otravă de şobolani. Părinţii şi profesorii se arată reticenţi faţă de programele de prevenţie

Drogurile consumate de tineri diferă în funcţie de statutul social - foto:obiectiv-sm.ro

Cel mai tânăr consumator de droguri înregistrat în evidenţele Agenţiei Naţionale Antidrog în judeţul Satu Mare are 12 ani. Tinerii ajung să fumeze diverse ierburi halucinogene amestecate cu otravă de şobolani.

Deşi cele mai multe dintre cazurile de intoxicaţii sau supradoză de droguri sunt ţinute la sertar, şi consumul de droguri în rândul diferitelor comunităţi de prieteni la petreceri sau alte ocazii nu mai este văzut ca ceva ilegal, consumul de droguri în judeţul Satu Mare reprezintă o problemă tot mai gravă şi tot mai extinsă.

Acest lucru nu apare în evidenţe, dat fiind faptul că în acte se consemnează doar cazurile ajunse la Unitatea de Primiri Urgenţe, deşi majoritatea cazurilor care presupun modificarea stării de sănătate a consumatorilor se tratează acasă.

„Luând în considerare cazurile de urgenţă cauzate de consumul de canabis, în Satu Mare sunt între 1şi 4 cazuri. Stăm bine la nivel naţional. La etnobotanice, la cazuri de urgenţă, nu suntem un judeţ cu probleme mari, 1-9 cazuri anul trecut.

Chiar dacă aceste studii relevă că judeţul Satu Mare nu este printre judeţele problematice, situaţia nu este foarte confortabilă, pentru că fenomenul este dificil de cuantificat. Prevederi spun că consumul de droguri nu este o infracţiune, astfel încât cei care consumă şi nu sunt prinşi cu droguri asupra lor şi nu sunt înregistraţi la o unitate de urgenţă sau la un centru de tratament nu sunt consideraţi între cazurile problematice de consum de droguri”, afirmă Camelia Iacob, director CPECA.

Există şi deficienţe în consemnarea în fişele cazurilor de urgenţă a cazurilor de intoxicaţii datorate consumului de droguri. Se încearcă remedierea acestei probleme, dar foarte mulţi consumatori şi aparţinători preferă un program de detoxifiere  în afara oraşului şi în special se axează pe programele de detoxifiere din cadrul unităţilor medicale, nedorind după aceea să urmeze un program psihologic pe termen lung.

Cei de la Centrul Antidrog se lovesc şi de reticenţa unor cadre didactice sau a aparţinătorilor în vederea identificării şi comunicării cazurilor de consum sau solicitarea unui program specific de asistenţă.

„Dacă am vedea care sunt punctele labe specifice consumatorului, vom vedea că a scăzut foarte mult vârsta consumatorilor de droguri.Cea mai mică vârstă înregistrată la noi, deci în asistenţă, a fost de 12 ani şi a fost datorată consumului de etnobotanice.

În funcţie de nivelul de venit al familiei avem consumatori careprovin din familii cu venit crescut. Aceştia consumă în special marijuana sau haşiş. Ei nu apelează la tratament în Satu Mare sau solicită sprijin ca urmare unui tratament în afara oraşului. De multe ori nu sunt consemnaţi în fişele de urgenţă şi sunt protejaţi de familie, identitatea lor e protejată.

Cei care provin din familii cu venit mediu sunt oameni la debut în consum, adolescenţi şi preadolescenţi, sunt luaţi în diverse evidenţe sau vin direct părinţii să apeleze la un program de asistenţă. În genera aceştia sunt tineri, urmează programe de tratament numai la insistenţapărinţilor sau ca urmare a infracţiunilor comise la regimul drogurilor. De multe ori renunţă la programele de aisstenţă în timpul sau după etapa de dezintoxicare.”, mai afirmă Camelia Iacob.

Sunt şi consumatori care provin din familii cu venit scăzut, care consumă în general etnobotanice, ei sunt din famiii cu probleme sociale, au abandonat şcoala sau au rezultate scăzute. De multe ori aceştia sunt implicaţi în vânzare şi refuză programele de asistenţă.

O piedică este şi faptul că părinţii şi profesori nu au deschide către programe de prevenire, fiind reticenţi la programe „Şcoala Părinţilor”. Toate acestea în defavoarea consumului de droguri şi a scăderea vârstei consumatorilor.

„Deja din ciclul gimnazial numeroşi tineri au cunoştinţe cu privire la preţul şi locurile de unde îşi pot procura etnobotanicee şi canabisul. Tinerii îşi confecţionează şi singuri aceste etnobotanice, din amestecuri de ierburi de fumat cu afecte asemănătoare drogurlor, impregnate cu unele substanţe chimice de uz casnic, cum ar fi otravă de şobolani sau spray pentru gândaci. De aici şi incidenţa intoxicaţiilor datorită acestor etnobotanice. ” mai afirmă directorul CPECA.