Sute de ciori invadează în fiecare an oraşele din Banat. Administraţiile locale au pierdut lupta demult cu zburătoarele

Parcul Copiilor din Lugoj este părăsit din cauza excrementelor ciorilor FOTO DANIEL GROZA

Ciorile au deveni o problemă serioasă pentru primăriile din Banat. Administraţiile locale din cele mai importante oraşe nu ştiu ce măsuri să mai ia pentru a scăpa de zburătoare, mai ales că sunt extrem de deranjante, pentru că produc multă mizerie şi gălăgie.

În fiecare an se recurge la tot felul de acţiuni, cum ar fi toaletare copacilor cu ajutorul alpiniştilor uitilitari, partide de vânătoare şi chiar achiziţia unor aparate antipăsări. De fiecare dată însă, ciorile sunt alungate doar pentru câteva zile. Apoi revin, parcă mai multe, şi îşi continuă nestingherite ritualul.

La Caransebeş în fiecare an, în cel puţin trei, patru zone ale oraşului, administraţia locală se luptă cu ciorile însă fără succes. Parcul Dragalina, cartierul Balta Sărată, Parcul Teiuş etc. sunt zone în care sute de ciori îşi fac cuiburile şi săsălşuiesc. Pe sub copacii care le adăpostesc nici nu se poate trece din cauza excremetelor. Primăria semnează în fiecare an un contract cu câte o firmă de alpinişti utilitari căror  misiune e să distrugă cuiburile zburătoarelor şi să toaleteze copacii. Anii trecuţi s-a încercat şi cu aparate cu ultrasunete însă după câteva zile păsările s-au obişnuit şi s-au reîntors . “Din păcate până acum nu am găsit o soluţie sută la sută eficientă. Cu ciorile e ca şi cu ţânţarii, oricât de multe măsuri am lua tot nu putem scăpa de ele. Asta e riscul zonelor verzi. S-au încercat tot felul de metode însă fără succes. Singura care a mai dat ceva rezultate a fost distrugerea cuiburilor, însă şi atunci le refac şi se aşează la loc”, spune Felix Borcean, primarul muncipiului Caransebeş din Caraş-Severin.

Sute de ciori, în Parcul Copiilor de lângă Primărie

Şi în Timiş problema ciorilor dă aceleaşi bătăi de cap. În municipiul Lugoj, sute de ciori şi-au făcut cuiburi chiar în Parcul Copiilor, în spatele imobilului care adăposteşte Primăria, dar şi în parcul din curtea spitalului. Administraţia locală a recurs chiar şi la vânători, însă s-a dovedit că soluţia este total ineficientă.

“Nu merge. Am fost de vreo două ori. Când începeam să tragem se speriau şi zburau, dar peste câteva ore erau înapoi”, spune Valentin unul dintre vânătorii care au participat la partidele organizate împotriva ciorilor.

Primarul oraşului are parte în fiecare dimineaţă de ”croncănitul cristalin” al stolului care şi-a făcut sălaş lângă primărie. Şi el spune că până acum nu s-a găsit o soluţie eficientă. Ne-a declarat că de curând a achiziţionat şi instalat un aparat cu ultrasunete care ar trebui să facă ciorile să părăsească parcul. Aparatul a costat 2.000 de lei şi e şi în prezent în funcţiune. “Efectul este când porneşte, ciorile se ridică din pomi şi zboară, când se opreşte se aşează la loc. În manualul său de utilizare spune că în timp, ciorile, fiind deranjate mereu, vor părăsi zona. Sperăm să fie aşa şi să fie eficient”, spune Francisc Boldea.

Primarul Lugojului este de părere că ar mai trebui achiziţionat încă un astfel de aparat care să funcţioneze alternativ cu cel deja instalat, pentru a nu le mai da ciorilor răgazul să se aşeze din nou în pomi. Dacă nici aparatele nu vor da rezultate, reprezentanţii administraţiei lugojene vor recurge la achiţionarea unor plase, care să fie amplasate pe copaci şi să nu mai permită păsărilor să se instaleze.

La sate, localnici nu sunt deranjaţi de mizeria şi zgomotul ciorilor, însă spun că toamna şi primăvară, păsările distrug mai mut de jumătate din recoltă. “La porumb dau atacul cel mai des. Când se pune în pământ, mănâncă mai mult de jumătate din el. Am încercat şi cu din ăla otrăvit. Credeţi că s-au atins de el. Nu sunt chiar aşa proaste. Fac pagubă mare şi nu ai ce face!”, spune Petru un agricultor din Traian Vuia, un sat aflat între oraşele Lugoj şi Făget.

 “Oamenii sunt vinovaţi, ciorile se adună la gunoaie”

Specialiştii spun că specia nu ar fi aşa greu de combătut însă, oamenii sunt cele care le-au creat mediul ideal pentru a se înmulţi. “În marile oraşe se adună pentru că au cu ce să se hrănească. Gropi de gunoi la care se adună şi au ce mânca. Mai sunt şi ciorile de semănătură, însă cu alea e altă poveste că alea distrug culturile. Varianta cu împuşcarea lor e cea mai ineficientă. Noi în Caraş nu am folosit-o, mai ales pentru că nu avem voie să tragem în zone unde la mai puţin de 200 de metri există spaţii locuite. Şi apoi perioada prohibitivă e exact când îşi depun ou şi fac pui, ori atunci ar fi cea mai eficientă combaterea lor. Până la urmă cea mai bună metodă e cea de spargere a cuiburilor, însă nici aceasta nu dă cine ştie ce roade” spune Gheorghe Ciobanu, şeful AJVPS Caraş-Severin.

Conform specialiştilor ciorile pot să trăiască peste 100 de ani şi se înmulţesc foarte repede. O femelă face până la opt-nouă ouă cenuşii verzui, clocite 16–19 zile, care e hrănită în acest timp de mascul. Puii stau în cuib până la vârsta de 1 lună, timp în care sunt hrăniţi de ambii părinţi. La vârsta de 1 an tineretul este apt pentru reproducţie.